Asculta acest articolO inițiativă legislativă care propune limitarea perioadei în care un profesor își poate bloca postul la maximum cinci ani a fost depusă recent în Parlament. Acest demers vine în contextul unor controverse generate de blocarea pe termen lung a unor posturi din sistemul de învățământ.
Senatorul USR Ștefan Pălărie a adus în atenția publicului această problemă printr-o postare pe Facebook, criticând fenomenul și exemplificând cu cazuri notabile din trecut, cum ar fi blocarea catedrei de către foștii politicieni Klaus Iohannis și Crin Antonescu, timp de 27, respectiv 24 de ani. De asemenea, senatorul a semnalat recent apariția unui alt caz similar, cu o perioadă tot de 24 de ani.
„Catedre blocate la infinit de către unii care vor să doarmă liniștiți noaptea știind că, orice s-ar întâmpla, au un post călduț de profesor la care să se întoarcă”, a declarat Pălărie.
Propunerea legislativă: un maxim de cinci ani
În cadrul inițiativei legislative, Pălărie și colegul său senator Remus Negoi propun ca perioada maximă pentru care un profesor își poate bloca postul să fie limitată la cinci ani. Argumentul principal al acestora este că acest interval este suficient pentru ca un cadru didactic să își decidă viitorul profesional.
„Este arhisuficient pentru a-ți da seama dacă noua carieră ți se potrivește sau dacă vrei să te întorci la profesorat”, a subliniat Pălărie.
Problemele generate de posturile blocate
Blocarea catedrelor pe perioade lungi generează disfuncționalități în sistemul educațional, în special în ceea ce privește distribuția locurilor de muncă. Posturile blocate devin inaccesibile pentru alți profesori sau pentru cadrele didactice tinere care își doresc să își construiască o carieră în învățământ.
Criticii susțin că această practică perpetuează inechitatea și îngreunează reformele necesare în sistemul educațional, blocând accesul la resurse umane de calitate și la inovare în predare.
Propunerea legislativă este deocamdată în fază incipientă, dar este de așteptat să genereze dezbateri în Parlament, în mediul educațional și în rândul publicului. Pe de o parte, susținătorii ideii consideră că o limitare de cinci ani este rezonabilă și benefică pentru sistem, iar pe de altă parte, există posibilitatea unor reacții critice din partea cadrelor didactice care ar putea percepe măsura ca pe o restrângere a drepturilor lor.
Rămâne de văzut dacă această inițiativă va obține sprijin politic suficient pentru a deveni lege și dacă va aduce o schimbare reală în sistemul de învățământ din România.
Fii primul care comentează