Asculta acest articol
Alegerile locale din septembrie vor fi atipice, dar și oamenii care vor să facă o carieră politică sunt mai atipici decât au fost vreodată. Ies în evidență în special primarii care părăsesc un partid pentru alt partid. Sunt destul de mulți în comparație cu alte alegeri.
Motivele sunt de regulă de ordin personal, conflicte cu liderul organizației, certuri cu alți colegi mai bine văzuți de conducere etc.
Mișcări de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga execută și consilierii locali și județeni. Sunt mai puțin vizibile pentru că rolul consilierilor, ca persoane, este mai mult decorativ. Se votează în grup, în funcție de negocierile între partide. Cum niciun partid nu reușește să obțină singur peste 50%, ca în parlament și la nivelul consiliilor locale și județene se formează majorități. Un partid cu mai mulți consilieri, de regulă PSD și PNL, se aliază cu un partid mai mic, oferindu-i acestuia, la schimb, funcții de viceprimari și vicepreședinți de consilii județene. În localitățile cu populație maghiară de peste 25-30% UDMR joacă rolul partidului mare, realizând majorități, după caz, cu PSD sau cu PNL.
Nu există o regulă generală, dictată de la centru. Formarea majorităților în consilii este una dintre puținele libertăți pe care le au conducerile organizațiilor din teritoriu, de la comune până la municipii și consilii județene.
Dată fiind această autonomie, consilierii sunt desemnați cu mare atenție. Un lider politic, un președinte de organizație, dacă este deștept se înconjoară numai de persoane pe care le poate folosi. Ce să facă un partid cu un consilier care, după ce este ales pe lista partidului, se crede independent și votează “după cum îi dictează conștiința”? Asemenea persoane nu au ce căuta pe listele electorale, pe locurile eligibile. Nici nu se prea strecoară foarte mulți.
Dacă se întâmplă să apară consilieri care nu se aliniază liniei partidului există leac împotriva lor: sunt dați afară.
Spre deosebire de parlamentari, consilierii, ca și primarii, nu pot părăsi partidul pe lista căruia au candidat. Nu există o simetrie legislativă între aleșii locali și aleșii din parlament, ceea ce este corect. De exemplu, după înființarea Pro România mulți consilieri PSD au ales partidul lui Victor Ponta. Aceștia și-au pierdut funcțiile, în timp ce parlamentarii care au trecut de la un partid la altul nu și-au pierdut mandatele.
Se presupune că aleșii sunt persoanele cele mai notabile din comunitate. Din păcate, pe listele electorale, pe locurile eligibile, se găsesc puține personalități. Cel mult îngroașă coada listei. Totuși, în timpul campaniei electorale figurile cunoscute aduc voturi pentru partidul respectiv. La București, de exemplu, PSD și-a înnobilat lista cu persoane de mare notorietate. Petre Roman, fostul premier, după ce și-a pierdut funcția de senator PNL, fiind găsit incompatibil, s-a supărat pe liberali și îl găsim acum pe listele de consilieri generali.
În echipa Gabrielei Firea mai joacă Mitică Dragomir și Anghel Iordănescu. Nu știm dacă sunt pe locuri eligibile sau sunt doar pe post de struțuri.
Cu toate neajunsurile, listele electorale pentru consiliile locale și județene, persoanele cuprinse pe aceste liste, sunt adevăratele cărți de vizită ale formațiunilor politice.
Numărul consilierilor locali este în funcție de numărul de locuitori, de la 9 în cele mai mici comune, de la 11 – 13 – 15 – 17 – 21 -23 – 27 sau 31 în municipiile cu peste 400 de mii de locuitori. La consiliile județene numărul consilierilor este în funcție de populația județului, de la 31 -33 – 35, dar nu mai mare de 37 în județele cu peste 650 000 de locuitori.
Înmulțind numărul consilierilor care revin fiecărei localități cu numărul partidelor care depun liste electorale complete, rezultă un număr nu foarte mare de persoane ce-și doresc să facă ceva pentru comunitatea lor.
Aceste persoane reprezintă adevăratele cărți de vizită ale partidelor. Din păcate campania electorală este prea scurtă pentru a avea timp suficient să se facă cunoscuți.
