Asculta acest articolSpre deosebire de foştii preşedinţi, Traian Băsescu nu a renunţat la politica militantă, activă. Şi-a făcut planuri încă de când era la Cotroceni. A făcut furori declaraţia lui că după terminarea mandatului va înfiinţa o şcoală pentru formarea politicienilor. La un moment dat a promis că se va retrage definitiv din viaţa publică şi va face agricultură. Nu face niciuna, nici alta. El acţionează ca un politician activ, în rândurile unui partid.
Micul PMP, rămas în impas fără Elena Udrea, are nevoie de un lider informal, de o personalitate destul de puternică şi influentă pentru a se face auzit. Fostul preşedinte a reintrat în viaţa politică fără să ţină seama de statul său. Dimpotrivă, îşi foloseşte experienţa de fost şef al statului pentru a demola în continuare adversarii politici tradiţionali. Atacă mass media ostilă, Antenele şi RTV, îşi continuă lupta cu PSD şi Victor Ponta fără să dea semne că ar dori să se apropie de Klaus Iohannis şi partidele din opoziţie. Se bate de unul singur, ca şi când ar dori să facă din PMP cel mai mare partid din România, capabil să câştige alegerile viitoare.
Din păcate pentru el, a apărut un adversar nou. Acuzat că a făcut din România o republică a procurorilor, Traian Băsescu este pe cale să devină la rândul său o victimă a procurorilor. Rămas fără imunitate, se vede obligat să bată pe la uşile Parchetului General, ca un om de rând, ca un suspect oarecare. Numele său este vehiculat în diverse dosare. Se crede că adevărata ţintă în dosarele despre banii negri din campaniile electorale ar fi chiar el. Persoane din anturajul său se află în arest preventiv. Asupra altora planează suspiciuni de corupţie. Între timp, unii i-au devenit advesari, cum este cazul lui Vasile Blaga. Nu este însă exclus să se reîntâlnească în paginile aceloraşi dosare de la DNA, candidat şi şef de campanie să dea împreună explicaţii despre banii negri folosiţi pentru obţinerea victoriilor.
Fostul preşedinte a fost în relaţii bune nu doar cu politicienii corupţi, ci şi cu corupătorii, cu oameni de afaceri care s-au specializat în denunţarea politicienilor pe care i-au corupt. Surprize neplăcute pot apărea şi din această direcţie.
Încolţit din toate părţile, izolat politic, considerat nefrecventabil, ce îi rezervă viitorul lui Traian Băsescu? A dominat scena politică zece ani, însă a avut o poziţie de om politic influent încă din timpul guvernului CDR. Experienţa lui politică se întinde pe o perioadă şi mai lungă, el fiind cooptat în primele guverne de după 1989. Dacă există un zoon politikon în România post-comunistă, Traian Băsescu poate aspira la titlu fără rezerve. Comparabil cu Ion Iliescu, intersectându-se pe scena politică mai mult ca adversari, între cei doi pot fi depistate mai multe asemănări decât deosebiri. Deşi declarativ au avut obiective politice diferite, îi leagă dorinţa de putere nelimitată. Amândoi s-au format în comunism, unul ca activist de partid, altul şi-a urmat profesia de marinar, dar ambii au sfârşit prin a deveni apostolii noii democraţii.
Dacă istoria le va oferi un loc în paginile ei, nu vor fi departe unul de altul. Amândoi vor fi la fel de controversaţi, din motive aparent diferite. Anticomunismul afişat de Băsescu nu-l va plasa în rândul martirilor regimului comunist. Lupta sa împotriva corupţiei, în mod paradoxal, îl poate aşeza în rândul celor mai corupţi oameni politici din ultimul sfert de veac. Deci, ce viitor politic mai poate avea Traian Băsescu? Poate tulbura în continuare apele, precum le şi poate limpezi. Cu condiţia să fie onest şi sincer, să folosească informaţiile pe care le deţine pentru asanarea vieţii politice, nu pentru îngroparea adversarilor.
