Asculta acest articol…. având în vedere că în perioada de preaderare la UE această cotă era de numai 50%. În același timp, mai mult de jumătate dintre ei intenționează să voteze la alegerile din acest an, conform sondajului IRES “Tinerii din România în anul 2024“, realizat pentru Inițiativa Tinerii Votează și Institutul Român pentru Evaluare și Strategie.
Pe listele electorale din România sunt 4.594.321 de votanți cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani (tineri), conform Autorității Electorale Permanente. La ultimele alegeri parlamentare, organizate în decembrie 2020, doar 25,46% dintre tineri s-au prezentat la urne. Prezența scăzută la vot a tinerilor este un fenomen, având în vedere că în 2024 vor avea loc în țara noastră toate tipurile de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, se precizează în comunicatul de presă.
Studiul sociologic răspunde la întrebări precum: Câtă încredere au tinerii români în Parlament și partidele politice? Cum văd tinerii viitorul României? După ce se orientează tinerii atunci când merg la vot? Care sunt principalele îngrijorări ale tinerilor din România?
Rezultatele sondajului
Peste un sfert dintre tinerii din România sunt de părere că direcția în care merge țara este una bună este una greșită. „Există un pesimism dominant în rândul tinerilor, similar cu cel existent în populația generală.
Puțin peste un sfert dintre tinerii din România sunt de părere că direcția în care merge țara este una bună este una greșită. Mai optimiști sunt bărbații, cei cu vârste între 18 și 29 de ani, respondenții care au studii superioare și care nu au copii. Nivelul destul de scăzut de optimism cu privire la direcția țării este destul de apropiat de cel existent în rândul populației generale; potrivit sondajelor IRES recente la nivel național unu din 5 români (21%) spune că direcția în care merge țara este bună, în timp ce trei sferturi sunt de părere că lucrurile în România merg într-o direcție greșită.
În același timp, față de anul 2022, când IRES a realizat Barometrul Tinerilor din România, pesimismul a crescut ușor (68% în 2024 față de 64% în 2022).„
Încrederea în stat și instituțiile acestuia este scăzută în rândul tinerilor. „Mediul universitar se află pe primul loc, fiind creditat cu multă și foarte multă încredere de 56% dintre tineri. Este urmat de Uniunea Europeană (51%), armată (50%), NATO (50%). Mijlocul clasamentului este ocupat de biserică – în care au multă și foarte multă încredere 47% dintre tineri, ONG-uri (46%), marile companii din sectorul privat (42%), serviciile secrete (42%) și poliția (41%).
Presa conduce lista instituțiilor creditate cu cea mai mică încredere, doar 14% dintre tinerii din România spun că mai au multă și foarte multă încredere în mass-media. Este urmată de Președintele României (11%), de Guvernul României (9%) și de Parlamentul României (9%).
Încredere scăzută în democrația românească
„Mai mult de o treime dintre tineri au încredere în foarte mică măsură sau chiar deloc în democrația din România, iar alți 4 din 10 au încredere în mică măsură. Doar în cazul unei cincimi dintre tineri încrederea este prezentă în foarte mare (2%) sau mare măsură (21%). Neîncrederea este mai accentuată în rândul tinerilor care au un nivel scăzut de educație, în cazul celor care au deja copii sau printre cei cu vârste între 25 și 35 de ani. În România, tinerii par să privească cu scepticism și critică anumite aspecte ale funcționării statului, cum ar fi predictibilitatea, echitatea, independența și orientarea țării atât către tineri, cât și către toți cetățenii. Între o cincime și un sfert dintre tineri cred că România este o țară orientată spre toți cetățenii săi (22%) sau spre tineri (23%) ori că este independentă (24%). O treime (33%) dintre intervievați sunt de părere că este o țară predictibilă (33%), iar 28% că este echitabilă.
Rețelele sociale sunt în topul surselor de informare ale tinerilor
„4 din 10 tineri spun că se informează din surse precum Facebook, TikTok, Instagram, WhatsApp sau altele. Unul din patru tineri indică presa online drept sursă de informare, pentru 18% aceasta este televiziunea, 7% îi indică pe prieteni sau pe cunoscuți, iar 2% se informează de la radio. Femeile și tinerii între 18 și 24 de ani favorizează informarea de pe rețelele sociale, cei cu studii superioare și bărbații se informează mai mult din presa online, în timp ce televiziunea este preferată în mai mare măsură de către femeile de către tinerii care au deja copii, de cei cu un nivel scăzut de educație și care au între 25 și 29 de ani.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează