Masini de spalat din vremea dacilor, pe Valea Chiuzbaii

Asculta acest articol

Potrivit istoricilor, valtorile au in jur de 4-5 mii de ani

[slideshow id=6339]

Curatenia de Paste a dat batai de cap baimarencelor care obisnuiau sa-si duca la spalat covoarele la valtori. La inceputul saptamanii trecute, din cauza ploilor ce au cazut in weekend, valtorile de pe Valea Chiuzbaii au fost oprite, pentru ca apa din vale a fost prea murdara pentru a putea fi folosita la spalat. Astfel, gospodinele care s-au apucat din timp de treaba si pana sambata au apucat sa spele covoarele, au fost multumite. Celelalte insa, care au lasat totul pe ultima saptamana, au ratat momentul. Acestora din urma le-a ramas ca varianta curatatoriile din oras, ori spalatoriile auto, care au preturi mult mai piperate si din cauza agitatiei dinaintea sarbatorilor, lucratorii sunt uraciosi si nervosi.

Cu doua saptamani inaintea Pastelor, in zilele in care gospodinele se ocupa de curatenia generala, de spalatul covoarelor in special, valtorile de pe Valea Chiuzbaii au fost total nefolositoare. Masinile de spalat rudimentare au fost oprite din cauza apei care a fost prea murdara pentru a putea fi folosita la spalat. “E zapada sus, pe munte si nu putem spala acuma, pana nu se limpezeste apa”, spune Ana Breban, o femeie de 60 de ani, coproprietara unei astfel de instalatii, pe care o detine impreuna cu vecina sa. “Amu’, de-ar veni de la oras, i-as refuza, ca nu-i curata apa”, continua ea. Vecina ei, Ilca Roman de 79 de ani, e bucuroasa ca a anticipat vremea rea si s-a pregatit dinainte. “Noi am spalat saptamana trecuta, ca ne-am pregatit din timp. Am avut noroc, ca altfel ramaneam cu ele nespalate”, se bucura batrana.

Ilca Roman povesteste ca se foloseste de valtoare dintotdeauna. Femeia a folosit instalatia de cand se stie si, chiar daca masina de spalat automata nu-i e straina, valtoarea ramane o instalatia importanta pentru gospodaria ei. “Eu am venit aici de nora, iar socrii mei aveau o valtoare. Dar a trecut timpul, s-a invechit, s-au stricat lemnele, asa ca am desfacut-o, apoi am facut alta, in urma cu vreo 40-50 de ani”, ne explica batrana. Apoi ne spune cum in fiecare an era cautata de zeci de persoane care isi doreau covoare curate. “Multi au fost la noi, dar nu i-am refuzat. Nici nu le-am cerut bani, dar intotdeauna au lasat ei cate ceva. 5, 10, 15 lei, care cat dorea”, mai spune ea.

Valtorile, o metoda rudimentara

Mecanismul foloseste viteza naturala a apei, iar procedeul este unul cat se poate de simplu. Aceasta este dovada faptului ca ingeniozitatea strabunilor nostri a fost mai mare decat se crede in prezent. Valtorile sunt instalate pe vaile repezi de munte, unde un fir de apa este deviat din vale si directionat catre o cuva realizata din lemn. Acestea sunt asezate vertical, in forma conica, cu distanta intre ele, pentru ca apa sa poata iesi. Viteza apei care intra in cuva formeaza un vartej puternic, asemanator celui din masina de spalat, care are puterea necesara de a invarti chiar si un covor, realizand astfel spalarea. Chiar daca tehnologia moderna ofera posibilitati nenumarate si programe de spalare automata, batranii spun ca nu vor renunta la valtori. “Masina de spalat consuma curent, iar noi avem pensii mici. Valtoarea nu consuma nimic”, conchide Ilca Roman.

Femeia povesteste, apoi, ca la inceput se folosea pentru “valturat” lana. “Mai demult numa’ lana o bagam la valturat. Asa se indesau cergile de lana. Se miceau si cu cate o palma, ca intrau la apa si se facea lana mai deasa, mai teapana. Asa era si mai rezistenta”, mai spune ea.

Confortabil si modern

Incercand sa-si confere un confort cat mai mare, chiuzbaienii si-au adaptat valtorile la tehnologiile moderne. Astfel, prima dintre “masinile de spalat eco” de pe vale are o platforma betonata si un dispozitiv ingenios care permite reglarea debitului apei care intra in valtoare, semanand cu un mic baraj. De asemenea, alte instalatii de acest gen sunt “dotate” cu platforma betonata, dar si cu un “sistem de transport” al covoarelor. Pentru ca valtoarea se afla la un nivel mai jos decat platforma, intre acestea doua exista un sistem de sine pe care covoarele sapunite bine, cu sapun de casa, aluneca in valtoare. Mai mult, pentru ca efortul sa fie minim, periile cu care sunt frecate covoarele sunt si ele dotate cu o coada lunga, in acest fel gospodina nu mai sta aplecata atunci cand spala.

Istoricul “masinii de spalat”

Potrivit muzeografului Janeta Ciocan, valtoarea este una din instalatiile cele mai vechi folosite de om. “Este posibil sa fie de origine slava, dar asta nu se stie cu siguranta. Cert este ca se folosea si in perioada daca si chiar mai devreme”, a explicat ea. Valtorile au fost folosite, la inceput, pentru spalarea lanii de oaie, fiind asociate in special cu zonele in care preocuparea principala era cresterea animalelor, a oilor mai ales. “Se stie ca grasimea de oaie se curata cel mai bine cu apa rece, astfel ca aceasta era o metoda practica de curatare a lanii”, mai psune ea. Potrivit muzeografului, masina de spalat cu bule de aer este cea care a “imprumutat” mecanismul de spalare a valtorii. “Principiul de functionare a valtorii este formarea de bule de aer, care realizeaza curatarea. Femeile, cate doua, trei, se adunau si tineau lana in locul in care se formau bulele de aer pentru a fi sigure ca se curata bine. Masina de spalat cu bule de aer foloseste aceeasi tehnica”, mai explica ea. De asemenea, muzeograful a mai aratat ca este printre primele instalatii folosite de om, iar termenul de “valtoare” are radacina comuna cu termenul de “vartej”. Potrivit istoricilor, valtoarea ar putea avea in jur de 4000-5000 de ani, fiind mai veche chiar si decat roata olarului.

Spalatoriile auto – variante de “rezerva”, dar scumpe pentru gospodine

Aici, in alti ani, in aceasta perioada valea clocotea de agitatie. Masinile cu covoarele in portbagaje se aglomerau pe drum in sus si in jos, iar localnicii nu-si vedeau capul de treaba. Spalatul covoarelor inaintea sarbatorilor de primavara este o preocupare importanta pentru localnicii care locuiesc in aceasta zona, baimarenii si nu numai, fiind obisnuiti deja sa-si aduca la spalat tesaturile grele, in speical covoarele si carpetele. Avantajele sunt clare, e vorba de costuri reduse, eficienta maxima, consum de energie inexistent. “Obisnuiam sa duc la spalat covoarele in fiecare an la valtori. Pretul e mult mai mic decat la o curatatorie din oras si se curata foarte bine. Din pacate, anul asta nu le-am dus pentru ca a plouat mult si am stiut ca nu se vor putea folosi”, spune o baimareanca de 40 de ani. Femeia spune apoi ca diferenta de pret fata de curatatoriile din oras este foarte mare. Aceasta povesteste ca spalatoriile auto sunt, uneori, dispuse sa accepte si covoare pentru spalat, insa pretul este de 5 lei pe metru patrat. De asemenea, daca vremea e frumoasa, covoarele sunt uscate in cateva zile, insa daca ploua, timpul de uscare este mult mai indelungat. Mai mult, in perioada dinaintea sarbatorilor, servirea lasa mult de dorit. Agitatia si aglomeratia ii face pe cei care se ocupa de acest lucru suparaciosi si nervosi, parca gata mai degraba sa alunge clientii, decat sa-i atraga. “La un covor mai mare, pretul creste simtitor. Dar la valtori, pretul e acelasi pe bucata, oricat de mare ar fi”, mai spune ea. Totodata, la o curatatorie specializata, pretul este chiar mai mare, ajungand la 8 lei pe metru patrat. Pentru cei care se grabesc, au avantajul ca aici covoarele sunt uscate artificial, si, prin urmare, mult mai repede.

De-a lungul timpului au existat comentarii referitoare la faptul ca localnicii de pe Valea Chiuzbaii polueaza apa folosind detergenti. Totusi, pana in prezent nu au existat cazuri de poluare pe rau, iar autoritatile nu au semnalat vreo problema din aceasta cauza. Mai mult, oamenii folosesc in marea majoritate sapunul de casa, produs, de asemenea, in gospodaria proprie, care este mai putin poluant decat detergentii obisnuiti. Si viteza si debitul mare al apei contribuie la limpezirea rapida a apei, potrivit specialistilor.