Asculta acest articol…. a fost una de prefinanţare a necesarului, adică să iei cât mai mulţi bani la început de an pentru că pot apărea tot felul de elemente de distorsiune pe pieţele financiare. El a subliniat că o parte semnificativă din împrumuturi reprezintă datorie scadentă.
„În mare parte ele (împrumuturile n.r.) reprezintă datorie scadentă care vine sau a fost angajată în anii anteriori şi în 2023 partea de deficit a fost undeva la 90 de miliarde de lei, restul până la 200 de miliarde înseamnă rate scadente la datoria angajată de guvernele anterioare, deficitele din anii anteriori, începând cu 2010 până în 2023, deci datorie acumulată care a devenit scadentă şi care trebuie plătită”, a declarat Adrian Câciu, la B1 TV, fiind întrebat despre nivelul de împrumuturi ale statului, informează News.ro
În privinţa anului 2024, ministrul PSD a precizat că ţara se confruntă cu o mare cantitate de datorie scadentă provenită de la guvernele anterioare, inclusiv cele din timpul pandemiei.
Întrebat de discrepanţa în dobânzile la care se împrumută România comparativ cu Ungaria şi Serbia, Adrian Câciu a respins comparaţia cu Serbia şi a explicat că relevanţa se găseşte în comparaţia cu ţările din Uniunea Europeană, deoarece dobânzile sunt strâns legate de nivelul de risc, ratingul de ţară, inflaţie şi proximitatea la zonele de conflict.
”Chestiunea aceasta cu dobânzile este legată strict de nivelul de risc, de ratingul de ţară, de nivelul inflaţiei, de apropierea de o zonă riscantă, zona de conflict, şi atunci aceste costuri într-adevăr sunt mai ridicate. Ce trebuie să facem? Deficitele noastre structurale, deficitele gemene trebuie reduse astfel încât ratingul trebuie îmbunătăţit”, a adăugat Câciu, potrivit News.ro.
CITEȘTE ȘI:Ministrul Câciu vede succese peste tot, mai ales la PNRR
Fii primul care comentează