Asculta acest articol

În România, diferențele în modul de notare între diverse județe sau chiar între școli din același oraș sunt o realitate care afectează profund echitatea sistemului educațional. O notă de 8 obținută într-o școală din București poate reflecta un nivel complet diferit de competențe față de un 8 obținut în Satu Mare, după cum a declarat ministrul Educației și Cercetării, Daniel David. Aceste discrepanțe au ridicat semne de întrebare cu privire la relevanța și corectitudinea evaluărilor actuale din școlile românești. Lipsa unor standarde naționale clare și aplicabile pentru notare face imposibilă utilizarea portofoliului educațional ca alternativă la examenele naționale, deși acest model este aplicat cu succes în alte țări. În prezent, fiecare profesor decide după propriile criterii cum notează, fără a avea la dispoziție o scală standardizată care să asigure comparabilitatea între note.

Pentru a corecta această problemă, Ministerul Educației a introdus prin ROFUIP 2024 un plan ambițios: din anul școlar 2025-2026, toate evaluările vor fi realizate pe baza standardelor naționale de evaluare pentru fiecare disciplină. Aceste standarde ar trebui să uniformizeze semnificația notelor și să elimine diferențele arbitrare dintre școli și regiuni. Implementarea lor va fi supravegheată de două instituții: Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare (CNCE), deja înființat, și viitorul Centru Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual (CNITTD). În pofida planului legal și a termenelor stabilite, standardele nu au fost încă finalizate. Primul proiect destinat elaborării acestora, STANDEV, a fost abandonat fără nicio comunicare oficială, în ciuda fondurilor de peste 57 milioane lei alocate prin Programul Operațional Capital Uman.

În iulie 2024, ministerul a lansat un nou proiect finanțat european, RECRED, care reia ideea formării standardelor de evaluare și se va desfășura până în iunie 2028. Acest program promite elaborarea unui sistem coerent de standarde, care să alinieze România la cerințele internaționale (PISA, PIRLS, TIMSS), dar și să ofere un cadru de evaluare comparabil la nivel național. Legea 198/2023 prevede că evaluarea se face în funcție de nivelul de învățământ: prin note, calificative sau rapoarte detaliate de progres. De asemenea, orice abatere de la standardele oficiale va fi considerată o încălcare disciplinară, supusă sancțiunilor.

Toate aceste măsuri sunt menite să asigure echitatea sistemului educațional românesc și să ofere fiecărui elev șanse egale, indiferent de zona geografică în care învață. Totodată, crearea unei Bănci de instrumente de evaluare va sprijini profesorii în procesul de notare, oferindu-le resurse standardizate și orientative. Cu toate acestea, succesul reformei depinde de capacitatea instituțiilor implicate de a livra la timp standardele, dar și de formarea profesorilor pentru a le aplica corect. Este clar că fără o evaluare unitară și obiectivă, notele își pierd semnificația, iar sistemul de învățământ nu poate funcționa echitabil. România se află astfel într-un moment crucial, în care viitorul educației depinde de implementarea riguroasă a acestor standarde și de voința politică de a susține reforma până la capăt.