Ministrul Finanţelor vrea să discute de un program serios de aderare la zona euro

Asculta acest articol

Economia românească nu are nevoie de majorări de taxe şi impozite pentru creşterea veniturilor publice, întrucât nivelul conformării şi al colectării este redus în prezent, problemă la care ANAF lucrează în cadrul procesului de reorganizare, a afirmat ministrul Finanţelor, Anca Dragu.

“Revin asupra întrebărilor ce vizează veniturile publice, nivelul scăzut. Este o nuanţă interesantă, importantă, dacă avem nevoie de taxe şi impozite mai mari. Eu nu cred că avem nevoie de taxe şi impozite mai mari, din moment ce avem o conformare şi o colectare redusă, taxe şi impozite mai mari nu ar face decât ca cei care azi plătesc taxe să plătească şi mâine sau poate chiar mâine să renunţe să mai plătească, considerând că se încadrează în comportamentul altor semeni”, a declarat vineri Dragu la dezbaterea pe tema bugetului din cadrul comisiilor reunite de Buget-Finanţe din Parlament.

Ea consideră, ca atare, că trebuie crescut gradul de încasare, un rol important jucându-l reorganizarea ANAF, instituţia care se ocupă cu încasarea veniturilor publice.

“Acest proces a început, deja vedem rezultate. Reducerea TVA la alimente nu s-a reflectat într-o reducere 1:1 a încasărilor, a fost cumva o încasare mai mare decât ar fi implicat reducerea de 1:1”, a punctat Dragu.

Ministrul a subliniat că procesul de reorganizare a ANAF vizează metode moderne de control ale instituţiei, bazate pe analiza riscurilor, pe diferite categorii de contribuabili.

“ANAF nu trebuie să meargă în control la orice agent economic, ci trebuie să meargă la agenţii economici cu risc de evaziune. Această evaluare a riscului este o metodă modernă, pe care o folosesc instituţiile de profil din alte ţări şi la care se lucrează şi la ANAF”, a conchis Dragu.

Dragu: La începutul anului viitor trebuie să discutăm de un program serios de aderare la zona euro

Ministerul Finanţelor, , apreciază că, imediat la începutul anului viitor, este necesară o discuţie despre un program serios de aderare la zona euro, construit pe termen mediu şi lung, care să acţioneze ca o ancoră în dezvoltarea economică a României.

“Despre zona euro şi cu câţi ani amânăm aderarea la zona euro, aş vrea să spun că este cazul să ne aşezăm cu toţii la masă, nu pe 3 ianuarie, dar pe 4 ianuarie şi să discutăm despre un program serios de aderare la zona euro. Vreau să spun că România a avut un program credibil, acela de aderare la Uniunea Europeană”, a afirmat vineri Dragu la dezbaterea pe tema bugetului din cadrul comisiilor reunite de Buget-Finanţe din Parlament.

Ea a arătat că, după ştiinţa sa, programul de aderare la UE a fost cel mai de succes program al României pe termen mediu.

“Şi putem folosi acest prilej acum să avem un program pe termen mediu şi lung, o ancoră în dezvoltarea eocnomică a României”, a mai spus Dragu.

Ministrul a admis că pentru aderarea la zona euro şi pentru creşterea, în cele din urmă, a nivelului de trai, este vitală creşterea competitivităţii.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma la finele lunii septembrie că ţinta de adoptare a monedei europene în 2019 nu mai este fezabilă, întrucât România ar trebui să intre în anticamera zonei euro cel târziu în iunie 2016 şi este necesară o foaie de parcurs agreată la nivel naţional, înainte de a stabili data aderării.

“Ţinta 2019 pentru euro nu mai este fezabilă pentru că ar fi trebuit ca, cel mai târziu în iunie 2016, să intrăm în ERM II, anticamera zonei euro, pentru care pregătirea e complicată. Tehnic nu mai este posibil, char dacă am dori politic”, a declarat Isărescu.

Chiar şi în situaţia intrării în anticameră în iunie 2016 cu un efort deosebit de a îndeplini condiţiile, ceea ce este improbabil, dacă nu imposibil, mai există perioada de minim doi ani în care România trebuie să rămână în aceasta, fără a garanta intrarea în zona euro în 2019 şi demersurile nu trebuie forţate în acest moment, potrivit guvernatorului.