MINUTA, documentul care dezvăluie adevărul despre “modernizarea” Centrului Vechi din Satu Mare

Asculta acest articol

Publicăm în acest număr din 17 martie 2021 un material luat de pe site-ul Primăriei Satu Mare în urmă cu câteva zile, care este de natură să explice într-o oarecare măsură situaţia proiectului de “modernizare” a Centrului Vechi din Satu Mare. Este vorba despre MINUTA DEZBATERII PUBLICE PUZ DIN DATA DE 07.02.2020. Această MINUTĂ pune câteva probleme pe care vom încerca să le elucidăm pentru depăşirea crizei în care se află municipiul Satu Mare în momentul de faţă.

1. Nu ştim când a fost postată MINUTA pe site-ul Primăriei, întrebarea este de ce până acum nu a făcut nimeni referire la ea.

2. De ce la dezbaterea publică nu a participat decât un singur reprezentant al presei locale, Princz Csaba, de la Friss Ujsag.

Mass media din Satu Mare, atât cea tradiţională, cât şi cea on-line, este consistentă, diversificată, profesionistă. Există presă tradiţională, două cotidiene în limba română, unul în limba maghiară, trei posturi de televiziune, ITV, NORD-VEST TV, TV1 – Satu Mare, o serie de site-uri bine primite de public, informatia-zilei.ro, presasm.ro, portalsm.ro, satmareanul.net, obiectiv-sm.ro, satumarenews.ro, satumareonline.ro, szatmar.ro, gazetanord-vest.ro, actualitateasm.ro, jurnaluldesatumare.ro, etc.

De ce a fost prezent un singur ziarist? Pentru că anunţul a fost făcut doar la avizierul de la primărie şi pe site. În mod normal mass media este anunţată când au loc evenimente mai mult sau mai puţin importante organizate de Primărie, nu se duc jurnaliştii să se uite pe avizierul din holul primăriei.

Pentru că evenimentul nu a fost mediatizat au apărut tot felul de suspiciuni pe marginea proiectului Centrului Vechi, ca de altfel şi a Centrului Nou.

Cine a participat la dezbaterea publică din 7 februarie 2020?

În primul rând este foarte important să se ştie cine a participat din partea PROIECTANTULUI. Pentru că logic este ca arhitectul să prezinte Proiectul.

În mod ciudat în MINUTĂ nu este specificată denumirea firmei proiectantului. Neînţelegerile, întrebările, nedumeririle, până la urmă scandalul iscat pe marginea acestui proiect a pornit datorită faptului că sătmărenii nu au fost informaţi corect, clar şi la timp despre proiect. Sătmărenii au primit numai frânturi de informaţii, au fost manipulaţi prin intermediul unor imagini photoshopate.

Şi totuşi, din partea proiectantului a participat Iuoraş Violeta, arhitect, este plasat cipat cineva, dar nu şi-a deconspirat identitatea reală. Doamna Iuoraş Violeta este marcată în MINUTA ca făcând parte din public. În realitate arhitectul Iuoraş Violeta, prin firma ARHABITAT 2015 SRL, a realizat proiectul de reabilitare a Centrului Vechi.

Doamna Iuoraş, după cum rezultă din MINUTA, nu şi-a dezvăluit identitatea, dar, invitată de dl. primar, are o intervenţie care arată atmosfera în care s-a desfăşurat dezbaterea publică din 2 februarie 2020.

Cităm din Minută: “Ea (doamna Iuoraş) spune că s-a elaborat documentaţia DALI de către arhitecţi profesionişti, atestaţi de Ministerul Culturii, că nu ştie dacă cineva din sală poate să întrebe, şi dacă o face, în ce calitate, dacă aveau dreptul sau nu”.

În mod normal primarul, care a avut 16 intervenţii, sau administratorul public care a avut 27 de intervenţii, aveau datoria să-i atragă atenţia doamnei că exact acesta este rostul consultărilor publice, nu să atenţioneze publicul din sală dacă “poate să întrebe, şi dacă o face, în ce calitate, dacă aveau dreptul sau nu.”

Cine sunt persoanele care conform MINUTEI au participat din partea publicului?

Din partea publicului: Costea Robert – Plus SM, Iojiban Teodora, Iuoraş Violeta – arhitect, Bartha Botond – Societatea Carpatină Ardeleană, Mark Nagy lanos – Societatea Carpatină Ardeleană, Babos Krisztina -Transindex.ro, Schita Ioan Augustin – piaţa Libertăţii, Ardelean Ştefania – Plus Satu Mare, Sabău Trif Cristian – Plus Satu Mare ( În realitate este vorba despre Sabău Trif Cristina), Sabău Trif Lucian – arhitect, Roman Dumitru – preot, Haiduc Marius – SC Tipo SRL, Cernea Dumitru – USR Satu Mare, Panait Radu – USR, Sinai Anamaria USR, Molnar Creţ Diana Maria – USR Satu Mare.

Trecând peste faptul că proiectantul este “din partea publicului” lista cuprinde 16 persoane. Patru sunt marcaţi ca făcând parte din USR, trei de la PLUS, doi de la Societatea Carpatină Ardeleană, o persoană de la Transindex, una de la SC Tipo SRL, un cetăţean, Schita Ioan Augustin, care s-a dovedit că îl interesa problema clădirii Casa Albă, Iojiban Teodora, nemarcată ca profesie, deci un simplu cetăţean, un preot, Roman Dumitru, un arhitect Sabău Trif Lucian. Cine este arhitectul Sabău Trif Lucian? Nimeni altul decât arhitectul care a făcut proiectul de transmutare a monumentului dr. Vasile Lucaciu din parcul din B-dul dr. Vasile Lucaciu pe actualul amplasament. Cu deviaţie faţă de proiectul iniţial al sculptorului Cornel Medrea, din anul 1936 de doar şase centimetri. De asemenea, pe parcursul dezbaterilor, aflăm că dl. Trif a participat la diverse proiecte de aranajament urbanistic din Satu Mare.

Ocupă catedra de Arhitectură la Liceul de Artă Aurel Popp din Satu Mare, dar este şi cel ce a înfiinţat filiala din Satu Mare a Ordinului Arhitecţilor din România.

Pe bună dreptate se pune întrebarea de ce erau prezenţi la dezbatere reprezentanţi ai USR-PLUS? Răspunsul este simplu. Doamna Sabău Trif Cristina, pe atunci membru PLUS, aflase despre dezbatere şi în grabă şi-a chemat colegii de partid să participe la dezbatere, dânsa fiind la curent cu intenţiile proiectantului, ale conducerii primăriei de a face modificări radicale în parcul în care este amplasat monumentul dr. Vasile Lucaciu.

De notat dezbaterea publică, ultima, s-a ţinut exact în ziua când expira termenul legal, 7 februarie 2020, ora 15.00.

Cine a participat din partea Primăriei Satu Mare?

Din partea Primăriei municipiului Satu Mare au fost prezenţi: primar – Kereskenyi Gabor, administrator public – Maskulik Csaba, arhitect şef- Burgye Stefan, şef birou GIS – Florian Mirela, consilier Urbanism – Roman Mariana, consilier Urbanism – Ardelean Crina, consilier Compartiment civic şi asociaţii de proprietari – Caia Monica.

Cum a decurs şedinţa de consultare publică?

Atmosfera a fost tensionată. Ca într-un parlament, s-au departajat două tabere. Ce se înţelege de aici? Că în Satu Mare se instalase deja o tensiune despre care mass media, opinia publică în sensul larg al cuvântului, nu ştia nimic.
Aşa cum reiese din intervenţiile publicului, în urmă cu un an, în februarie 2020, nu existau decât zvonuri despre ce se intenţiona să se facă în cele două centre ale municipiului Satu Mare.

Aflăm din această MINUTĂ că proiectul pentru Centru Vechi a fost respins de trei ori de Ministerul Culturii. Datorită acestei MINUTE, care este un document oficial, fiind postat pe site-ul Primăriei Satu Mare, nu ştim când, opinia publică află abia acum, odată cu publicarea lui în presa de largă circulaţie, că se dorea “modernizarea” Centrului Vechi, nu reabilitarea lui, nu restaurarea lui. Vom vedea în alte postări pe site-ul Primăriei că mereu se vorbeşte despre “modernizare”.

Toată lumea ştie că obiectivele vechi, incluse în lista monumentelor se reabilitează, se restaurează, se repară.
De ce arhitectul Iuoraş Violeta nu a fost prezentată în cadrul dezbaterii publice, aşa cum reiese din MINUTĂ, ca reprezentant al firmei care realiza proiectul Centrului Vechi?

De aici au decurs absolut toate problemele, toate neînţelegerile care au generat această stare de incertitudine.
Nici după un an nu sunt prezentate decât nişte imagini, care nu sunt la scară. (Nu ţinem seama aici că, aşa cum ne tot anunţă un sătmărean, Catedrala Romano-Catolică este reprezentată fără cruce. Este moda reprezentării bisericilor fără cruci? Nici vorbă. Este o simplă neatenţie din partea proiectanţilor.)

Nu ştim când a fost postată această MINUTĂ pe site-ul primăriei. Cert este că sătmărenii pot afla abia acum despre disputa dintre reprezentanţii primăriei, în fapt doar administratorul public şi primarul, şi cei prezenţi în sală oarecum întâmplător.

După cum se va vedea citind acest document care dezvăluie fără putinţă de tăgadă adevărul despre “modernizarea” Centrului Vechi, atmosfera a fost de război. Publicul a fost jignit, s-au făcut referinţe dispreţuitoare la adresa sătmărenilor simpli, catalogaţi de administratorul public Maskulik Csaba drept “cetăţeanul XY din Micro 17 care nu scrie decât avioane”.

Primarul Kereskenyi Gabor nu s-a lăsat mai prejos, afirmând despre mass media din Satu Mare că “scoate diferite perle care nu au nicio legătură cu realitatea.”

Vedem de data aceasta “realitatea brută, aşa cum este înţeleasă mai ales de administratorul public Maskulik Csaba care are 27 de intervenţii în timp ce primarul are doar 16. Practic dezbaterea a fost condusă de administratorul public, nu de către primar.

În bună parte dezbaterea s-a centrat pe problema monumentului dr. Vasile Lucaciu. De fapt, doamna Sabău Trif Cristina a cerut în grabă unor persoane să participe ca să poată susţine menţinerea monumentului dr. Vasile Lucaciu pe poziţia iniţială, stabilită de sculptorul Cornel Medrea. Aşa se explică şi prezenţa protopopului Roman Dumitru la dezbatere.

Primarul zice la un moment dat că, după el, statuia lui Lucaciu poate fi înălţată şi cu trei metri, dacă se vrea. Puţină decenţă, puţin respect faţă de un monument de artă, faţă de un simbol drag românilor, nu strica din partea primarului. Cine să vrea acest lucru? Cum se poate vorbi în felul acesta despre o operă de artă?

Având în vedere că termenul final pentru dezbaterea publică, obligatorie pentru fondurile europene, era exact ziua în care avea loc dezbaterea, adică la 7 februarie 2020, ora 15, care era situaţia exactă a proiectului? În locul prezentării reale în mass media s-au arătat nişte poze preluate de pe site-ul Primăriei. De aici au apărut tot felul de speculaţii privind proiectul de reabilitare a Centrului Vechi.

De ce “dezbaterea publică” avea loc în ultima zi la care se mai puteau face modificări? Practic, reprezentantul primăriei, administratorul public, în cele 27 de intervenţii ale sale, i-a făcut praf şi pulbere pe “reprezentanţii publicului” care aveau ceva de spus.

La un moment dat dl. Mark, prezent din partea publicului, propunea să fie consultaţi şi alţii, la care administratorul public Maskulik Csaba răspunde că este de acord dacă vine “o organizaţie profesională care se ocupă de aceste lucruri ,,dar dacă vine dl XY din Micro 17, care din lipsă de ocupaţie scrie tot felul de avioane” nu este de acord. Ciudată atitudine faţă de omul simplu, faţă de sătmărenii de rând.

Aici începe o problemă, o mare problemă. Cum poate afirma o persoană numită într-o funcţie publică, este adevărat că nu prin vot: cu atâta dispreţ despre “cetăţeanul XY din Micro 17”? Pentru acest domn Maskulik toţi oamenii simpli din municipiul Satu Mare sunt “cetăţeni XY” care scriu “tot felul de avioane”? Este inadmisibil.

Au existat miniştri care în urma unor afirmaţii mai puţin grave au fost forţaţi să demisioneze. De exemplu ministrul de interne Ioan Rus când s-a exprimat la fel despre soţiile şi copiii românilor care lucrează în străinătate.

Dar administratorul public perseverează în greşeli. La un moment dat spune un lucru care demonstrează cu exactitate starea de fapt din cadrul Primăriei Satu Mare. Cităm din Minută: “Dl. Maskulik este supărat că toată lumea vorbeşte că primarul şi administratorul public nu fac nimic, dar când se doreşte să se facă ceva lumea se opune.”

I se răspunde prompt de către dl. Panait. “Dl. Panait spune că afirmaţia este valabilă de obicei pentru primar.”

Ce avem aici? Un exemplu concret despre depăşirea competenţelor, despre atribuirea unor calităţi pe care, prin statut, nu le are un administrator public. “Lumea” nu-l trage la rost pe administratorul public, ci pe primar. Şi pentru acest aparent nesemnificativ exemplu, administratorul public ar merita să fie demis. Administratorul public nu este egalul primarului. Pe el nu l-a votat ” cetăţeanul XY care scrie avioane” aşa cum a fost votat primarul.

Datorită acestui mod al dlui Maskulik de a vorbi, de a se prezenta pe sine ca pe cel mai important personaj din Primărie, fără de care primarul nu se descurcă circulă zvonuri prin oraş că, de fapt, Maskulik Csaba este cel care le-a dictat proiectanţilor cum să execute proiectul pentru Centrul Nou şi pentru Centrul Vechi, până la cel mai mic detaliu. Le-a arătat cu mâna, aşa cum făcea pe vremuri Ceauşescu, care dicta ce clădiri şi biserici trebuie dărâmate, cum trebuie semănată iarba şi plantaţi copacii, ce materiale trebuie folosite. Este prea mult.

Primarul nu are decât vina de a-i fi permis domnului Maskulik Csaba, administrator public, să-şi depăşească atribuţiile şi competenţele. Funcţionarii primăriei ştiu că absolut tot trebuie să treacă pe la domnul Maskulik. El este cel ce strigă şi dă ordine pe holurile Primăriei.

Ni-l putem imagina pe Primarul General al Capitalei, fie că este vorba despre Gabriela Firea sau Nicuşor Dan, pus în umbră de administratorul public? Apare primarul Emil Boc la o dezbatrere publică atât de importantă cum este viitoarea imagine a centrului oraşului Cluj, alături de administratorul public al Clujului, care să aibă 27 de intervenţii, în timp ce primarul să intervină de doar 16 ori?

Pe lângă gluma cu monumentul dr. Vasile Lucaciu care se poate înălţa dacă se vrea şi trei metri, dl. primar Kereskenyi a mai făcut la această consultare semi-clandestină, fără presă, o greşeală impardonabilă. La un moment dat spune că în Satu Mare “lumea primeşte informaţii doar din mass media locală, unde unii intenţionat, alţii din interese, scot diferite perle care nu au nicio legătură cu realitatea”.

Acesta a fost motivul pentru care mass media locală nu a fost chemată să participe la această consultare publică, esenţială pentru modul în care continuă şi acum dezbaterile despre Centru Vechi, la fel ca şi despre Centru Nou.
Acest lucru îl spunea dl. primar Kereskenyi Gabor la 7 februarie 2020. Care instituţie de presă din Satu Mare “scotea perle” în urmă cu un an despre aceste proiecte atât de cotroversate? Până nu s-a intrat cu buldozerul peste pasajul pietonal din Centru Nou, până nu s-a dărâmat fântâna în formă de cruce în care se oglindea Palatul Administrativ, până nu s-au scos elementele de iluminat, în formă de cruce întoarsă, pe care a cerut să fie răstignit Sfântul Petru, până nu s-au ras cu buldozerul pavajele de granit şi marmură preluate de arhitectul Nicolae Porumbescu din piaţa San Marco din Veneţia, nimeni din mass media sătmăreană nu a criticat aceste proiecte.

Mass media nici măcar nu a preluat zvonul public că monumentul dr. Vasile Lucaciu va fi coborât la nivelul solului. Atunci despre ce vorbeşte primarul Kereskenyi? Despre ce “grup de interese” se vorbeşte? Primarul trebuie să ştie că nu s-a vorbit decât depre probleme de ordin estetic, despre calitatea materialelor, despre păstrarea specificului local, a spiritului locului, atât în cazul proiectului pentru Centru Nou, cât şi în cazul Centrului Vechi.

A ascunde realitatea nu ţine la infinit. Ambele proiecte sunt discutabile, sunt controversate, fiind realizate de firme fără experienţă. Pentru clădirea Dacia/ Panonia s-a organizat un concurs şi au fost prezentate 11 proiecte. Nu învăţăm nimic din trecut?

Care să fi fost motivul pentru care la Consultarea Publică pentru Centrul Vechi din 7 februarie 2020 nu a fost prezent decât un singur reprezentant al presei sătmărene? Ziaristul Princz Csaba nu are nicio vină că a fost singurul prezent din partea mass media locală, aşa cum scrie în MINUTĂ.

Putem trage concluzia că nu s-a vrut să se ştie ce se va face în Centru Vechi? Faptele o arată. La fel nu s-a vrut să se ştie ce se intenţiona să se facă în Centru Nou. În locul informărilor clare, la obiect, s-au oferit publicului, presei, doar imagini photoshopate, care nici măcar nu sunt la scară.

Acum, iată, lucrăm exclusiv cu materialul clientului.

Dacă ar fi să căutăm “perlele” din comunicatele de presă, din postările de pe site-ul instituţiilor publice, nu ne-ar ajunge spaţiul din întreaga mass media din Satu Mare. Din această cauză primăria Satu Mare recurge la “Comunicate de presă”, pe care le prezintă ca fiind materiale redacţionale.

Este o manipulare a opiniei publice, o formă de dispreţ la adresa tuturor ziariştilor din Satu Mare, un afront pentru întreaga mass media.

Mass media sătmăreană a publicat, a postat ce i s-a livrat de la primărie, ce a mai ciupit de pe site-ul oficial al primăriei. Opinia unui ales că mass media nu face decât să scoată “perle”este un precedent periculos.

Publicăm MINUTA dezbaterii publice PUZ din data de 07.02.2020 pe care am aflat-o pe site-ul Primăriei abia la un an de la derularea evenimentului. A fost postată MINUTA la timp? Atunci de ce nu a preluat-o, de ce nu a comentat-o absolut niciun site, niciun ziar, nicio televiziune?

Şirul întrebărilor nu se termină aici.

Alte şi alte întrebări îşi aşteaptă răspunsurile.

De ce în cadrul “dezbaterii publice” din 7 februarie 2020 nu s-a vorbit absolut deloc despre Fântâna Arteziană amplasată în Centru Vechi, realizată de sculptorul Domokos Lehel, operă de artă care face o legătură estetică şi simbolică între clădirea Dacia, monumentul dr. Vasile Lucaciu şi ansamblul arhitectural Centru Nou, Palatul Administrativ?

De ce? Pentru că, aşa cum bine spunea dl. Mark, prezent la consultare din partea Societăţii Carpatine Ardelene, nu au fost consultate organizaţiile profesionale, respectiv Uniunea Artiştilor Plastici din România, filiala Satu Mare.

De ce nu au fost prezenţi la această ultimă consultare publică din 7 februarie 2020, reprezentanţi ai Muzeului de Istorie, Arhivelor Statului, filiala Satu Mare, istorici, scriitori, critici de artă, oamenii de cultură care cunosc istoria acestui oraş şi au opinii de ordin estetic formate pe baza cercetărilor, a lecturilor, a profesiei, a preocupărilor lor? De ce nu a fost anunţată dezbaterea în mass media, ca să ştie câţi mai mulţi “cetăţeni XY” despre ea?

Un asemenea anunţ, atât de important pentru destinul municipiului Satu Mare, pentru viitorul acestui oraş, a fost accesibil numai celor care s-au deplasat la avizierul de la sediul primăriei şi celor care au accesat pagina de internet a primăriei. Bănuim că “cetăţeanul XY din Micro 17” nu stă toată ziua la calculator să acceseze pagina de internet a primăriei, destul de complicată. Dar mai ştii, poate că sătmărenii se deplasează zilnic la sediul primăriei să se uite ce documente importante s-au prins cu acul sau cu lipici la avizierul de pe hol.

De ce nu au fost anunţaţi că are loc o ultimă consultare publică reprezentanţii firmelor care au magazine în Centru Vechi? A fost prezent doar un domn Schita Ioan Augustin, care locuieşte în clădirea numită “Casa Albă”, care avea o problemă cu faţada clădirii istorice, dar domnul primar s-a oferit “să-l lumineze”, după cum scrie în MINUTĂ, recomandându-i să se adreseze domnului administrator public.

Transparenţa este bunul cel mai de preţ pe care l-am câştigat în democraţie. Acest simplu cetăţean numit cu o expresie dispreţuitoare “cetăţean XY” plăteşte impozite şi taxe la fel ca “cetăţeanul ABCD” Maskulik Csaba.

Este inadmisibilă o asemenea abordare în cadrul unei consultări publice, mai ales când este vorba despre fondurile europene. Cel mai grav lucru din toată povestea aceasta este tonul dispreţuitor al primarului, administratorului public şi al arhitectei Violeta Iuoraş faţă de cei prezenţi în sală din partea publicului.

Cu tristeţe şi dezamăgire,
D. Păcuraru

“MINUTA DEZBATERII PUBLICE PUZ DIN DATA DE 07.02.2020
Dezbaterea publică a avut loc la sediul Primăriei municipiului Satu Mare. Piaţa 25 Octombrie nr. 1

În sala de Şedinţă a Consiliului Local, începând cu ora 12.00, cu următoarea ordine de zi: PLANUL URBANISTIC ZONAL CENTRU VECHI – PIAŢA LIBERTĂŢII SATU MARE

Au fost prezenţi:

Proiectant:

Beneficiar: Primăria municipiului Satu Mare.

Din partea publicului: Costea Robert – Plus SM, Iojiban Teodora, Iuoraş Violeta – arhitect, Bartha Botond – Societatea Carpatină Ardeleană, Mark Nagy lanos – Societatea Carpatină Ardeleană, Babos Krisztina -Transindex.ro, Schita Ioan Augustin – piaţa Libertăţii, Ardelean Ştefania – Plus Satu Mare, Sabău Trif Cristian – Plus Satu Mare, Sabău Trif Lucian – arhitect, Roman Dumitru – preot, Haiduc Marius – SC Tipo SRL, Cernea Dumitru – USR Satu Mare, Panait Radu – USR, Sinai Anamaria USR, Molnar Creţ Diana Maria – USR Satu Mare.

Din partea presei: Princz Csaba – Friss Ujsak.

Din partea Primăriei municipiului Satu Mare au fost prezenţi: primar – Kereskenyi Gabor, administrator public – Maskulik Csaba, arhitect şef- Burgye Stefan, şef birou GIS – Florian Mirela, consilier Urbanism – Roman Mariana, consilier Urbanism – Ardelean Crina, consilier Compartiment civic şi asociaţii de proprietari – Caia Monica

În deschidere, d-na Florian face prezentarea celor două proiecte supuse dezbaterii, şi întreabă persoanele din sală de care dintre proiecte sunt interesaţi. Prezintă apoi persoanele prezente şi invită persoanele prezente să pună întrebări referitoare la proiectul privind centrul vechi. Schita Ioan Augustin ia cuvântul, spune că locuieşte în Piaţa Libertăţii, Casa Albă, corp B, a primit o înştiinţare cum că au de refăcut hornurile, în noiembrie au fost înştiinţaţi că au de făcut acoperişul şi faţada. S-a făcut o întâlnire a proprietarilor din cele trei corpuri de clădire dar nu au ajuns la nici o înţelegere pentru că sunt mulţi oameni necăjiţi care nu au posibilităţi să facă reparaţii.

D-l Primar intervine, spune că cele prezentate de dânsul nu au tangenţa cu obiectul sedinţei de azi. Înştiinţarea se referă la obligaţiile lui şi ale celorlalţi coproprietari faţă de întreţinerea şi renovarea faţadelor în Piata Libertăţii, care este un ansamblu urban, monument arhitectural categorie A, este o obligaţie legală, dar nu are tangenţa cu şedinţa de intenţie de elaborare PUZ care este un alt subiect, respectiv intenţia municipalităţii de a reglementa zona respectivă, nu numai din prisma faptului că va fi un proiect prin Programul Operaţional regional, dar şi pentru reglementarea acelei zone.

Notificarea revine în urma unor obligaţii legale care izvorăsc din acte normative, despre care au fost înştiinţaţi, inclusiv despre supraimpozitarea de 500% care operează începând cu acest an. D-l Schita spune că perioada a fost prea scurtă. D-l primar îi recomandă ca pentru această problemă să se adreseze administratorului public, la DITL, deoarece nu face obiectul şedinţei de azi şi ar fi indicat să fie lăsaţi să vorbească cei care au întrebări legate de acest subiect. Il asigură că asta nu înseamnă că ceea ce spune nu are sens, ci că trebuie să se adreseze altor servicii, administratorului public şi biroului Finalizări construcţii, care au centralizat toate imobilele care intră sub incidenţa supraimpozitării, trebuie văzut ce au de făcut mai departe. Ca sugestie pentru dânsul şi pentru cei care locuiesc în condominii, cel mai important este, dacă nu au constituită asociaţia de proprietari, să se strângă toţi proprietarii şi să facă toate demersurile pentru a obţine autorizaţia de construire şi avizele, dacă sunt solicitate. Pe durata de valabilitate a autorizaţiei de construire, vor ieşi de sub incidenţa supraimpozitării, dar, dacă nu se face nimic în perioada de valabilitate a autorizaţiei, vor intra din nou sub incidenţa supraimpozitării. D-l primar spune că nu se aşteaptă nimeni de la proprietarii unui imobil mare să facă reparaţiile în trei luni, dar ca prim pas ar trebui obtinuţă măcar autorizaţia. Administratorul public adaugă că proprietarii de condominii au obligaţia legală pentru a se constitui în asociaţii de proprietari, fiind pasibili de amenzi dacă nu se constituie în asociaţii de proprietari. Robert Costea spune că a văzut în presă la un moment dat cum că s-a semnat un contract de finanţare pentru restaurarea centrului vechi. Întreabă dacă este adevărat că există un contract de finanţare semnat. Primarul răspunde afirmativ. D-l Costea întreabă cum se poate obţine o finanţare şi ulterior să se pună în discuţie şi să se dezbată public PUZ-ul.

D-l primar spune că este o greşeală, şi va încerca să îl lumineze în această speţă.

Obiectul contractului de finanţare este modernizarea centrului vechi, pietonal şi velo, care a avut dezbatere separată, are toate avizele, iar ceea ce se discută azi, are un alt obiectiv, reglementarea urbanistică a zonei centrale a oraşului. Sunt nişte conexiuni, reglementările urbanistice care vor fi valabile după aprobarea de către consiliul local a acestui PUZ vor trebui respectate şi de cei care vor proiecta şi executa părticica care se referă la proiectul finanţat prin fonduri europene. D-l administrator public spune că a văzut că a depus o solicitare, că se doreşte a vedea acel aviz, este avizul ministerului culturii, care a avizat ca şi obiectiv ansamblul arhitectural la care au făcut referire, avizul este pentru faza DALI.

Proiectul a fost în dezbatere de 3 ori, de la minister s-a trimis înapoi documentaţia iniţială, a fost refuzată prima propunere şi s-a revenit la varianta existentă a parcului. Referitor la ce au cerut, avizul pentru statuia lui Vasile Lucaciu, ea face parte din acel ansamblu arhitectural, nu exista şi nu a existat în acel proiect nici o intenţie de a modifica sau de a scoate de pe postament acea statuie, aceasta rămâne la locul în care este, exact în forma în care este, nu s-a dorit nici o clipă a se interveni.

D-l primar spune că toate acestea sunt speculaţii şovine la care dânşii nu ar trebui să îşi aplece urechile.

Când a auzit el prima oară că primarul vrea să coboare statuia lui Lucaciu de pe soclu, i s-a părut aberant, acest lucru nu se întâmplă, singurul lucru care se va întâmpla este că tot parcul va fi la nivelul solului. Actualmente sunt urcuşuri şi coborâşuri. D-l Costea întreabă dacă asta nu este o modificare. Primarul răspunde că soclul rămâne, şi raportul turist-sătmărean, persoană faţă de monument va fi acelaşi.

D-l Trifu Lucian spune că nu este acelaşi lucru, va fi ca şi când te pui pe burtă şi te uiţi la statuie. Spune că nu înţelege. D-na Trifu spune că nu înţelegea la ce se renunţa, dar acum a înţeles că se renunţă la platformă. Primarul îi explică, că nu la platformă se renunţă, dar asta poate să explice mai bine arhitecţii care au lucrat la acest proiect, proiect care a trecut atât prin comisia naţională de monumente, şi are toate avizele, şi dânsul doreşte să dea toate explicaţiile, şi poate arhitecţii care au lucrat la proiect îl vor completa. Spune că, dacă cineva se gândeşte că un astfel de proiect se întâmplă în felul în care este prezentat şi băgat în capul unora, că vine primarul sau administratorul public şi desenează şi spune asta puneţi aici asta dincolo, nu este deloc aşa. Pe astfel de proiecte lucrează o echipă de arhitecţi, proiectanţi, iar ei, ca nespecialişti vin doar cu intenţia de a reabilita, de a moderniza centrul vechi, conform legislaţiei în vigoare. Soluţia, know-how-ul şi ceea ce trebuie făcut acolo este treaba specialiştilor, urmând ca propunerea lor, după cum s-a şi făcut, să fie adoptată în unanimitate de consiliul local. D-na Trifu spune că au depus o foaie cu observaţii din punct de vedere profesional şi vor dori răspunsuri la problemele ridicate de ei. D-l administrator public a spus că a primit de 2 zile solicitarea şi se va răspunde în termenul legal la toate întrebările.

D-l Trifu spune că s-a făcut consultare publică când s-a pornit povestea asta, ştie de ea de mult timp dar nicăieri nu a apărut consultarea publică. Ştie că pentru orice amenajare care se face în oraş este nevoie de consultarea vecinilor măcar, ori centrul vechi este o treabă foarte importantă pentru oraş, nici un fel de consultare nu a auzit să fi fost. Spune că autorităţile afirmă că s-a făcut, că totul este în regulă, că a fost aprobat, dar dânsul este foarte curios cât e de aprobat şi cât e de în regulă, pentru că nu a existat consultare.

D-l primar propune d-lui Trifu să nu se mai facă nimic, să meargă toţi acasă, deoarece aici, dacă cineva vrea să facă ceva, de îndată se pun întrebări de ce aşa. Propune să nu se mai facă nimic, şi atunci conducerea primăriei va fi apreciată. Constată că asta este o problemă. D-l administrator public spune că pentru întocmirea unui DALI nu este nevoie de consultare publică, după cum ştie şi d-l Trifu, fiind arhitect. Acesta este un DALI care a primit avizul ministerului culturii. Nu s-a început nici o lucrare, suntem în faza de PUZ pentru reglementare zona centru vechi din punct de vedere urbanistic. Mai spune că d-l Trifu ştie foarte bine ce înseamnă PUZ, reglementările acestuia, şi faptul că într-un PUZ nu se merge până la nivelul ultimelor detalii. Acuma este dezbatere pentru PUZ, şi nici o autorizaţie nu se va putea elibera dacă acest PUZ nu va fi aprobat. Deci, toată zona se va reglementa. S-a mers înainte pentru că erau presaţi de timpul în care trebuia depus proiectul de finanţare pe fonduri europene, documentele solicitate de către minister au fost obţinute în timpul permis de lege, şi era condiţionat de avizul ministerului culturii. Acuma sunt în faza de aprobare a PUZ-ului cu consultarea dânşilor şi a tuturor factorilor care pot să îşi spună cuvântul în această fază. D-l Panait intervine, dar d-l primar îl roagă să aştepte puţin şi o invită pe d-na Iuoraş să îşi exprime opinia dv. al specialistului.

Ea (doamna Iuoraş) spune că s-a elaborat documentaţia DALI de către arhitecţi profesionişti, atestaţi de ministerul culturii, că nu ştie dacă cineva din sală poate să întrebe, şi dacă o face, în ce calitate, dacă aveau dreptul sau nu.

Dânsa spune că propunerile din DALI nu afectează în rău zona centrală, parcul care exista s-a propus să rămână, tot ce exista acum ca şi vegetaţie valoroasă, mai mult, s-a mărit zona verde faţă de cea existentă. Se va face o cartare a vegetaţiei de către peisagişti, va fi înlocuit şi se va creşte numărul de plante. Deci, caracterul de pare al zonei centrale, faţă de alte oraşe unde s-a ras şi s-a făcut o platformă, se păstrează caracterul de pare cu vegetaţie, cu alei în poziţia în care sunt. Mai spune că, suntem în anul în care se poate interveni într-o manieră profesionistă, în dalaje, în alei şi până în circulaţie. D-na spune că nu funcţionează ca o piaţă centrală, aşa cum sunt zonele centrale istorice din Europa, cum acestea au fost refăcute. Spune că a umblat mult poate şi alţii au umblat, şi doreşte să atragă turiştii şi populaţia din oraş, să folosească acea zonă, nu să fie o zonă de tranziţie şi să ni se pară greu să trecem dintr-o parte în alta, dacă nu găsim nişte locuri de atracţie. Spune că nu ştie cu ce deranjează aceste propuneri pe cineva, în ce sens.

D-na Trifu spune că a fost publicat un plan al acestui proiect şi pe plan a văzut că aleile sunt modificate.

D-na Iuoraş spune că au fost mai multe variante, după cum a spus deja d-l primar. D-nul Panait spune că în presă a fost publicat o singură variantă în 2018 şi că pe site-ul instituţiei nu a fost publicată o propunere clară a PUZ-ului din care să poată înţelege ce anume se propune. D-na Florian subliniază că aceasta este etapă de intenţie, deocamdată nu este încă făcut un PT.

D-l Panait cere ca mai întâi să se publice proiectul ca să aibă ce dezbate şi întreabă dacă propunerea văzută în 2018 nu este valabilă. D-l Maskulik explică faptul că ce a fost publicat în 2018 a fost o propunere care nu mai este valabilă, după cum a spus şi anterior, aceea a fost propunerea iniţială care a fost categoric refuzată de ministerul culturii, au fost 3 dezbateri la Bucureşti, şi după refuz s-a revenit la forma iniţială. Exact la ce au făcut referire şi dânşii în adresa depusă, cu aleile pietonale în jurul parcului păstrate în integralitate în DALI.

D-l Trifu spune că parcul trebuia pur şi simplu restaurat, ceea ce se propune fiind modificare, spune că platforma principală care este deasupra cu 4-5 trepte e pusă în aşa fel încât tot parcul e gândit într-un fel, este o realizare la nivel occidental, comparabilă cu orice din Europa. Spune că parcul este stricat destul de rău deja de câţiva ani s-au făcut stricăciuni la parc în mod intenţionat, a văzut cum tractorul Florisal-ului a spart treptele. D-l Maskulik spune d-lui Trifu că fiind specialist ştie foarte bine că în parcul respectiv nu se poate modifica nimic fără autorizaţie pentru că este monument istoric categoria A, deci, orice intervenţie, inclusiv reparaţiile trebuie făcute cu autorizaţie. Acest DALI care este aprobat, poate suferi modificări în care s-ar putea să rămână cele 4 trepte, dar asta va fi în faza de proiectare, e posibil să nici nu poată fi adus la acelaşi nivel. Prin PUZ se poate regimenta că acea platformă rămâne la aceeaşi înălţime, se va modifica prin PT şi se va reveni la acea platformă înălţată. Singura chestiune, de care a amintit şi d-l Trifu în acea adresă, că trebuie pusă în valoare biserica romano-catolică, ca şi monument istoric. Dacă se uită la configurarea actuală a aleii principale transversale, acea alee nu pune în valoare în nici un fel acel monument istoric. Singura modificare care s-a propus prin acest DALI e că acea axă transversală să fie translatată cu 10-15 grade ca să aibă o deschidere şi să pună în valoare monumentul istoric. D-l Trifu afirmă că nu ştie nimic din ce spune administratorul public, dar oamenii din cartier spun că aşa ceva nu se poate. Administratorul public spune că în faza a doua a aprobării acestui PUZ, toată lumea va avea acces la propunerile care se doresc a fi realizate.

D-l Trifu spune că în paralel se fac manipulări, din toate părţile. Mai spune că în 1983 când a venit în Satu Mare de la Bucureşti, în al 2-lea an a făcut un studiu de spaţii verzi pe tot oraşul, a convins conducerea oraşului să facă un parc în zona străzii Lalelei iar actuala conducere a stricat tot. D-l Maskulik spune că acuzaţiile trebuiau făcute în urmă cu 30 de ani iar primarul completează, spune că sunt terenuri private şi nu pot fi expropriaţi proprietarii, că pe locul indicat de d-l Trifu au fost doar bălării şi îl întreabă pe acesta dacă, profesional, nu îi este ruşine să facă astfel de afirmaţii. D-l primar spune că nici lui nu îi plac multinaţionalele dar se bucură că s-a făcut ordine în bălăriile acelea. D-l Trifu afirmă că a spus şi primarului Coica că este o prostie, dar nu l-a ascultat, că nu i-a dat voie d-l Kereskenyi. Acesta îl informează pe d-l Trifu că nu era reglementată situaţia juridică a acelor terenuri care au fost expropriate pe vremuri pentru bazin acoperit, şi, pentru a nu mai vorbi în necunoştinţă de cauză, îl invită pe d-l Trifu la o cafea pentru a-i furniza toate informaţiile, deoarece este clar că este informat eronat. D-l Trifu spune că 20 de ani a ţinut acel teren pentru parc, timp în care nu a dus bani acasă, pentru că ar fi trebuit să facă blocuri acolo, şi nu a vrut acest lucru. D-l primar îi spune că în PUG, acel teren nu a figurat ca şi parc, şi nu ştie despre ce anume vorbeşte acesta. D-l Panait solicită să se revină cu discuţia într-o zonă mai constructivă, la subiectul pentru care au venit, spune că, în situaţia în care PUZ-ul trece, speranţa lor este ca investiţii să se facă astfel încât să se modernizeze oraşul nostru, pentru că îl vedem cu toţii că are nevoie de foarte multă dragoste.

D-l Panait întreabă dacă se va organiza un concurs de proiecte, şi cum se va promova acest proiect pentru a primi cât mai multe propuneri, pentru a alege cea mai bună variantă care să se ridice la nivelul pretenţiilor sau se doreşte a se merge pe o singură propunere de la un arhitect de încredere. D-l primar răspunde, îl informează că aceste lucruri nu au pornit acuma în februarie 2020, toate acestea, împreună cu planul de mobilitate… roagă apoi să i se permită să facă o scurtă paranteză. În iulie 2016, când s-a preluat ceea ce a fost în oraş, nu a avut nimic de preluat. Nu a fost nici strategie integrată de dezvoltare urbană, nici plan de mobilitate urbană. Aceste 2 documente sunt documente de bază fără de care nu se pot accesa fonduri europene, ori în momentul respectiv s-a pornit achiziţia publică pentru a întocmi aceste documente. Deci totul se leagă. Să nu cumva să se creadă că cineva s-a trezit în 2020 să facă PUZ zonă centrală şi a încheiat contractul pentru modernizare centru vechi. Firma care a făcut strategia integrată şi planul de mobilitate a avut atunci obligaţia legală de a se consulta cu ONG-uri pentru aceste 2 documente. Ulterior, după ce s-au născut aceste 2 documente, au fost propuse în acestea anumite proiecte, obiective de investiţii importante, care ar urma să se facă în perioada următoare de 5-6-7 ani. Ştiind că toate proiectele europene în perioada de programare 2014-2020 pentru municipiile reşedinţă de judeţ merg pe baza de diminuare emisie C02, am propus o masivă pietonizare şi construire infrastructură velo. Printre aceste proiecte, care sunt proiecte integrate, noi vorbim acum de centrul vechi, dar asta se leagă integrat cu reabilitarea centru nou, cu pasarela pietonală, cu toata reţeaua de piste de biciclete etc. Pentru aceste proiecte, care au fost propuse prin SIDU şi prin planul de mobilitate, au fost prezentate în 2017, în forma despre care vorbiţi dumneavoastră, au fost o primă idee, ca să se vadă că se doreşte reabilitarea centrului vechi. Pe această temă se poate discuta mult.

Primarul spune că se poate urca şi cu 3 m din partea lui acea platformă, dar nu ştie dacă va primi acordul de la monumente.

D-l primar spune că, deşi a fost abordat tendenţios de către d-l Trifu, încercând să se insinueze că ar avea o problemă cu această statuie, reiterează ideea şi asigură pe cei prezenţi că nu are nici o problemă cu statuia, el e de acord să o înalţe şi mai mult dacă se doreşte. D-l primar revine la ideea anterioară, spune că, la lansarea acestor proiecte, ideea de bază este închiderea unei părţi semnificative a centrului vechi, inclusiv a sensului giratoriu actual, mai puţin tronsonul între str. Decebal şi str. Al. loan Cuza, restul devenind pietonal şi velo, fiind permis accesul doar pentru mijioace de transport în comun. Aceasta este ideea de bază şi peste 1800 de persoane şi-au exprimat părerea în 2017 şi 2018 vis-a-vis de acest subiect. D-l Panait întreabă prin ce mijioace şi unde. D-l primar spune că pe pagina primăriei şi reţele de socializare. D-l Panait întreabă, referitor la calitatea aerului, când se va face un test tip AB pasting, ca să se vadă exact dacă aceste obiective vor putea fi atinse în cazul în care se închide circulaţia. D-l primar îl informează că proiectul are studiu de trafic, este avizat de comisia naţională de monumente, la semnarea contractului, proiectul a avut toate avizele şi toate studiile, pentru că, astfel de proiecte nu vin din pixul primarului.

D-l Panait întreabă cum va fi calitatea aerului dacă se va aglomera în orele de vârf str. Păstrăvului.

Răspunde d-l Maskulik, informându-l că trebuie să cunoască puţină legislaţie în ceea ce priveşte elaborarea unui PUZ, şi că din populism se poate vorbi foarte mult, foarte frumos şi pompos. Acest PUZ va reglementa inclusiv circulaţia rutieră în zona centrală. Dacă acest PUZ nu va fi aprobat, proiectul va pica, pentru că proiectul se pliază pe obiectivele strategice finanţabile pe axa 4.1, şi anume reducerea de C02, care se face prin pietonizare, crearea circulaţiei pentru biciclişti, crearea de zone verzi. Dacă prin acest PUZ nu se va considera oportună închiderea centrului vechi, acesta nu se va închide iar proiectul va pica.

D-l Trifu spune că i se pare ciudat că nu se pune în discuţie restaurarea parcului central, care era o bijuterie, peste 90% din sătmăreni au crescut acolo, toţi îl îndrăgesc, indiferent de etnie.

D-l Maskulik spune că exact asta se propune în DALI. Primarul completează, spune că 60-70% din proiect are ca obiect restaurarea parcului existent. D-l Trifu întreabă de ce trebuie eliminat elementul de compoziţie principal, acea platformă cu 4-5 trepte. D-l primar susţine că nu a zis că trebuie eliminată, aceea este doar o propunere. D-l Maskulik spune că prin PT se revine dacă se va ajunge acolo, iar la acuzaţia d-lui Trifu că se ocupă de şmecherii, administratorul public îl roagă să nu mai facă acuzaţii.

D-l Trifu spune că nu poate accepta stricarea parcului existent. D-l primar spune că jignirile sunt adresate colegilor lui de breaslă, care au făcut propunerile. D-na Trifu spune că, neînţelegerile se datorează faptului că nu s-a publicat absolut nimic din proiectul finanţat prin fonduri europene, ceea ce a derutat, acuma află şi ei lucruri noi, şi roagă să fie publicate desenele, planşele, planurile ca să ştie şi ei despre ce este vorba.

D-na Sinai întreabă dacă se mai face pista de biciclete în cazul în care proiectul pică şi nu se mai închide circulaţia. D-nul Maskulik îi spune că nu, dacă pică, pică complet. D-na Sinai nu înţelege de ce nu se mai poate face pista, având în vedere că trotuarul este destul de larg în zona din jurul parcului. D-nul Maskulik spune că acesta este motivul iniţierii PUZ-ului, pentru reglementarea zonei. Dacă ar fi cunoscut reglementările din PUG, şi anume că zona centrală trebuie reglementată prin PUZ, lucru care trebuia făcut în urmă cu 10-20 de ani dar nu a fost făcut. Prin acest PUZ se va reglementa circulaţia atât pietonală, velo cât şi a vehiculelor în zona respectivă. Aceasta este esenţa PUZ, plus celelalte elemente care sunt obligatorii la elaborarea unui PUZ: studiu de circulaţie, care va da răspuns şi la întrebările sau presupunerile d-lui Panait, vis-a-vis de crearea ambuteiajelor, nu se va crea ambuteiaj pe str. Păstrăvului, pentru că va fi închis, nu se va circula pentru că circulaţia va fi de pe str. Decebal spre str. Al. loan Cuza, iar în jurul parcului va avea acces transportul public, şi toate acele maşini, care, conform unui program trebuie să alimenteze unităţile economice din jur, ambulanţa, poliţia, etc.

D-l Panait întreabă dacă urmează să se publice proiectul, să vadă şi ei ce se doreşte să se facă.

D-l Maskulik îi spune că se afIă în faza de elaborare PUZ, se vor publica la momentul respectiv toate propunerile ce ţin de PUZ pentru a fi foarte concludent pentru toată lumea ce se doreşte. D-l Panait întreabă în ce măsură ei cetăţenii vor putea face propuneri şi va exista o comisie care să revizuiască propunerile lor, şi dacă va exista un fel de selectare, concurs de idei.

D-l Maskulik spune că la elaborarea PUZ nu se face concurs de idei. Dacă PUZ-ul va fi aprobat în forma propusă, atunci proiectul respectiv se integrează în totalitate în prevederile acestuia. Acum nu se dezbate proiectul finanţat cu PUZ-ul. Proiectul poate să sufere anumite mici modificări, dar nu majore. Se va publica planşa care a fost aprobată pentru a fi studiată.

D-l Trifu spune că este ieşit din comun că se face proiectul şi apoi se face studiul de oportunitate, care trebuie făcut înainte. Nu după ce sunt gata toate fazele, absurd.

Dânsul a rămas mirat. Îşi aminteşte de o discuţie, în urmă cu 5-6 ani, pe facebook care a fost foarte împotriva propunerii lui, oameni în limba maghiară, că numai ei aveau acces la acel facebook. D-l primar spune că afirmaţia d-lui Trifu cum că numai maghiarii utilizează facebook, nu ar fi corectă. D-nul Maskulik spune că d-l Trif, în calitate de arhitect, ar trebui să ştie foarte bine care sunt reglementările unui PUZ, care sunt documentele, planşele, că nici un PUZ nu reglementează la ultimul detaliu ci reglementează nişte indicatori urbanistici, circulaţia, faţadele, elemente foarte bine cunoscute de dânsul. Acest PUZ va reglementa exact cele prevăzute în lege, nici mai puţin nici mai mult. D-l Trifu spune că nu a existat o informare a oamenilor, d-na Florian îi explică că procedura de consultare publică abia acum a început, este de durată.

D-l primar spune că se vorbeşte de două lucruri diferite: una este proiectul înaintat pe POR şi alta este intenţia de elaborare PUZ zona centrală. Că aceste două lucruri se leagă, ceea ce s-a propus şi s-a înaintat spre finanţare, şi pentru care s-a obţinut finanţare de 4,5 milioane de euro, acolo au fost termene, discuţii se poartă din 2016 şi nu e nimeni de vină că dânsul nu a ştiut. Pentru acest proiect, care este doar o felie din cele 16 câte sunt, a trebuit parcurs nişte paşi pentru a nu pierde şi ultimul tren. Spune că dânşii nu înţeleg sau se fac că nu înţeleg, dar atunci când a preluat primăria nu a existat nimic. Obiectul acestei şedinţe, intenţia de elaborare PUZ zona centrală, va reglementa inclusiv acel proiect care se intenţionează a se implementa, care încă nu este nici în faza de proiectare, deci, acele detalii despre care vorbeşte, şi fiind meseriaş trebuie să ştie, se vor materializa în proiectul tehnic. Actualmente, ceea ce există în legătură cu proiectul centrului vechi este un studiu de fezabilitate şi aprobarea indicatorilor tehnico-economici, cu care s-a reuşit obţinerea finanţării şi încheierea contractului. Pentru concept a trebuit să aibă avizul comisiei naţionale de monumente, care lucrează în subordinea ministerului culturii, dar detaliile tehnice vor fi reglementate prin proiectul tehnic. Ceea ce se face acum sunt acele reglementări urbanistice care vor reglementa inclusiv proiectul municipiului pe acea zonă dar şi proiectele persoanelor private şi construirea de terase, sau alte lucruri, toate vor fi reglementate prin acest PUZ. Spune că aceasta este ideea şi tot ce se vorbeşte este total pe lângă subiect, aspect cu care d-l Trifu nu este de acord. Adresându-se d-lui Trifu, d-l Maskulik spune că a iniţiat această intenţie de elaborare PUZ şi dacă acest PUZ nu trece, nu se poate face nimic, condiţia elaborării oricărei autorizaţii de construire în zona centrală este reglementată prin PUZ-ul zonei centrale. D-l Panait spune că a înţeles, dar mai întreabă o dată dacă vor fi mai multe propuneri după aprobarea PUZ, de la mai multe firme. D-l Maskulik spune că proiectul depus spre finanţare poate să sufere mici modificări, dar că nu se intervine în conturul parcului, sau la aleile centrale, ele vor fi doar reabilitate, restaurate.

D-na Roman informează că va mai fi o dezbatere publică aceasta fiind doar faza de intenţie.

D-l primar spune că ar fi bucuros să se ajungă în ţara asta ca oamenii să vină cu idei, dar în prezent sunt legaţi de proceduri de achiziţii publice, a fost nevoie să încheie contract cu firma de proiectare care a făcut această propunere în 2016, fiind aceeaşi situaţie la toate proiectele depuse pentru finanţare.

Întrebarea este bună, în teorie, dar în zona respectivă nu se pot face aiureli, nu se poate reconfigura pentru că este monument arhitectural categorie A, care nu se poate modifica, drept dovadă, comisia a solicitat eliminarea aleii oblice, deşi a fost propusă de peisagişti. Au fost consultaţi mii de oameni de unde merge fluxul pietonal în parc, nu a venit din burta unui cretin, consultare facută de voluntari de la Universitatea Babeş-Bolyai, iar rezultatul a fost că fluxul pietonal este de la Casa Albă spre teatru, şi invers, de aceea a fost propusă acea alee oblică. Este o limitare dată de legislaţie şi, fiind monument, nu se dă voie să se facă modificări. Personal, spune primarul nu i-a plăcut acea alee, dar a fost o propunere a specialiştilor şi a înaintat-o comisiei. O altă obiecţie a comisiei a fost grija pentru arborii ornamentali din jurul clădirilor care compun ansamblul arhitectural P-ta Libertăţii, acele faţade trebuie puse în valoare. Comisia a spus că, ceea ce au propus specialiştii nu este ok, pentru că, arborii trebuie să fie ori foarte înalţi, ori mai mici pentru a nu acoperi faţadele. Acestea au fost cele două obiecţii ale comisiei. Celelalte aspecte şi detalii vor fi stabilite prin proiectul tehnic. Adresându-se d-lui Trifu, d-l Maskulik spune că prin acest PUZ se pot reglementa foarte multe, inclusiv ceea ce spune dânsul referitor la platforma pe care o doreşte la nivelul la care este în prezent. Prin aprobarea PUZ, reglementările devin lege, ca atare, în momentul în care se trece la execuţia acelui DALI, cel care va face proiectul tehnic va trebui să respecte prevederile PUZ, inclusiv detaliul important de care spunea d-l Trifu, pentru că se referă la un element al unui ansamblu arhitectural protejat prin lege. Este de datoria tuturor de a veni cu propuneri pentru acest PUZ. D-l Trifu spune că acea platformă, cu sau fără statuie, este zona centrală a parcului, D-l Maskulik nu are nimic împotrivă, doar că finisajele se reglementează prin proiectul tehnic. După verificarea de către comisia de monumente, s-a revenit la structura existentă a parcului, cu mici modificări prin care se pun în valoare elemente arhitecturale invocate şi de către dânsul. D-l Trifu spune că a lucrat aici din 1983, a făcut studiul de vegetaţie, care în mod ciudat a fost acceptat şi a rămas până a căzut Ceauşescu, cu obligativitate, apoi a proiectat parcuri când nu se puteau face parcuri, şi în micro 16 şi în micro 17, în condiţii groaznice, primea indicaţii ce să facă şi ce nu.

D-l primar spune că, din fericire el nu poate face aşa ceva, el se bazează pe specialişti atât din cadrul primăriei cât şi cu care există contracte, şi se bucură că s-a reuşit să se lămurească câteva aspecte, pentru că lumea primeşte informaţii doar din mass-media locală, unde unii intenţionat, alţii din alte interese, scot diferite perle care nu au nici o legătură cu realitatea. Părerea d-lui Panait este că, autorităţile ar trebui să îi informeze, să se publice pe site-ul primăriei nişte materiale, clare şi complete, să se folosească un limbaj normal, uşor de înţeles pentru toată lumea, să se publice pe facebook. D-na Florian spune că, referitor la procedura de consultare publică, dacă la asta se referă d-l Panait, acum este faza de intenţie, în această fază nu sunt alte planşe care să fie puse pe site. Este doar prima dezbatere, pentru documentaţia de urbanism pentru PUZ, este faza de anunţare a intenţiei. Această dezbatere, conform ordinului care reglementează procedura de dezbatere publică, este opţională. Se organizează şi este un termen de depunere a propunerilor şi a observaţiilor, termen care se încheie azi la ora 15.00.

Termenul pentru a se răspunde la acestea este de 15 zile, adică 22 februarie, dată până la care se va da raspuns la sesizările depuse, răspunsul se va face public pe site-ul instituţiei şi la avizier. Urmează analiza documentaţiei în comisia tehnică de urbanism pentru avizul de oportunitate. Dacă primeşte aviz favorabil, merge mai departe, în etapa de propuneri, şi abia în acel moment vor exista planşe mai multe, care vor fi publicate pe site, şi se va organiza o nouă dezbatere publică, cu informarea prealabilă a tuturor vecinilor, este deja şi panoul de informare în pare, şi se va afişa şi la avizier. D-l Trifu spune că şi autorităţile sunt ajutate de faptul că oamenii vin şi spun, iar d-na Florian spune că tocmai de aceea este termen pentru depunerea de propuneri, sesizări, observaţii.

D-l Costea concluzionează faptul că, singura greşeală este că nu s-a ştiut că acel proiect iniţial nu a fost aprobat, nu s-a ştiut nimic din ce a urmat în continuare şi de aici revolta lor. Dacă ar fi ştiut ce ştiu acuma, probabil nu veneau. D-l Maskulik îi asigură că sunt oricând bineveniţi şi trebuie să vină cu propuneri. Spune că toată lumea se întreabă unde vor parca dacă se închide centrul, primăria a găsit 2 locaţii, pe str. Kogălniceanu şi pe str. Decebal pentru a construi clădiri pentru parcare închise. Au fost făcute demersuri în acest sens, dar cetăţenii din blocurile din vecini, au considerat că ei nu vor acest lucru şi printr-o simplă hârtie şi invocând nişte articole din normative, scoase din context, au reuşit să blocheze continuarea acestei proceduri. S-a ajuns să se cheltuie suplimentar, a fost comandat la Cluj un studiu de impact asupra sănătăţii populaţiei, s-a plătit acest studiu şi a trebuit să îl ducă înapoi la Cluj pentru a fi citit de specialişti, deoarece în Satu Mare nu este nimeni specializat pentru asta. Rezultatul studiului este bun pentru continuarea proiectului, dar e suficient că a fost blocat proiectul pentru 5 luni. D-l Costea

D-l Maskulik este supărat că toata lumea vorbeşte că primarul şi administratorul public nu fac nimic, dar, când se doreşte să se facă ceva lumea se opune. D-l Panait spune că afirmaţia este valabilă de obicei pentru primar.

D-l Maskulik spune că se luptă cu morile de vânt, că se încearcă găsirea de soluţii pentru oraş, dar vecinii blochează, deşi, terenul unde parchează ei acum este proprietate privată şi parcarea ar fi fost şi în sprijinul lor. Nu poate să stea toată ziua pe facebook să se plângă de câte situaţii s-au lovit. S-a ajuns până acolo încât să vină ultima clarificare înainte de semnarea contractului pe zona centrală, care era la minister din iunie, şi să întrebe de ce nu au declarat parcul central din municipiul Satu Mare zonă degradată, dorind să forţeze mâna primarului să declare zona degradată din punct de vedere al zonelor verzi şi să accesăm fonduri pe zone degradate. D-l Mark Nagy Ianos spune că, din câte a înţeles, scopul principal al proiectului este reducerea emisiilor de C02 şi diminuarea impactului schimbărilor climatice. În acest context este foarte important ce se întâmplă cu arborii din centru, ce arbori vor rămâne în pare şi ce specii şi cât de mari vor fi plantaţi, întrebarea este dacă se va discuta acuma, în cadrul acestui PUZ sau când se va discuta proiectul tehnic. D-l Maskulik spune că pentru proiectul tehnic, caietul de sarcini a fost astfel întocmit încât proiectantul trebuie să aibă în echipă atât urbanişti cât şi peisagişti, pentru a stabili speciile de flori şi copaci care trebuie plantate.

Deşi există o inventariere se va face din nou inventarierea tuturor pomilor, există o listă, considerată de specialişti ca necorespunzătoare, ori din punct de vedere al sănătăţii, ori al speciei, specii care nu au ce căuta acolo, toate astea pentru că, în ultimii ani s-au plantat copaci nepotriviţii pentru parc, măr, vişin, etc. care nu au nimic în comun cu un parc modern al secolului XXI. D-l Mark întreabă dacă studiul este accesibil, fiind invitat de d-l Maskulik să îl studieze, dar nu va fi publicat, poate fi consultat în schimb de oricine este interesat. Astfel de consultări au fost şi pentru pistele de biciclete şi propunerile primite s-au materializat prin DALI. D-l Mark propune să fie consultaţi şi în viitor şi este asigurat de administratorul public că nu există nici o reticenţă din partea lui, dacă vine o organizaţie profesională care se ocupă de aceste lucruri, dar, dacă vine d-l XY din micro 17, care din lipsă de ocupaţie scrie tot felul de avioane… D-l Trifu spune că aşteaptă de 2 ani un răspuns la o sesizare adresată d-lui viceprimar Albu. D-na Florian revine cu informaţia că, răspunsul la sesizările depuse la această etapă nu se transmit acasă, ci se publică pe site şi se afişează la avizier, răspunsurile vor fi trimise acasă, în plic, doar pentru sesizarile depuse în etapa de propuneri, deci, să nu aştepte acasă răspunsurile, ci să urmărească publicarea acestora pe site sau la avizier.

D-l Panait doreşte să ştie care este viziunea primăriei legată de pavajul galben care este în parc, dacă consideră că acesta trebuie restaurat şi refolosit în noul proiect şi ce alte materiale se doreşte a fi folosite. D-l Maskulik spune că nu poate răspunde la partea cu materialele, nefiind specialist, dar s-a încercat să se facă rost de acest material pentru a completa în locurile lipsă, dar nu se mai fabrică, există alte materiale asemănătoare, nu vor putea păstra peste tot acest material, dar nu vor arunca ce se scoate, pentru că va fi nevoie să se înlocuiască pe strada Ştefan cel Mare, pentru a păstra măcar acea porţiune, care este un simbol al municipiului Satu Mare. D-l Panait întreabă dacă se poate lua în considerare să nu se folosească pavajul care a fost folosit pentru trotuare întrucât nu corespunde aşteptărilor lor. D-l Maskulik spune că acel pavaj din beton este pus pe reparaţii, au pus în locul asfaltului şi au considerat că se va comporta mai bine. Din păcate, în acordul cadru pe 4 ani pentru reparaţii, care a fost încheiat contractul nefiind făcut de ei, a fost prevăzut pavajul de beton. Mai mult, erau prevăzuţi acei biscuiţi, şi s-a considerat că aceia chiar nu au ce căuta. Spune că multă lume vorbeşte de pavaje colorate dar acestea se pretează în curţi nu pe o platformă sau domeniu public. Există avantaje şi dezavantaje pentru aceste pavaje, dar sigur nu va fi o problemă dacă se strică undeva, pentru că, în 48 de ore se poate schimba, sunt simplu de înlocuit, nu sunt forme speciale, sunt mărimi standardizate, de asemenea punând pavaje nu va fi o problemă cu scurgerea apelor, plus că pe trotuar este greu de asfaltat, nu se poate intra cu repartizorul, şi este greu să se facă uniform. Cu siguranţă nu se va face parcul cu pavaje de tipul celor care sunt acum în Satu Mare, nici în centrul vechi şi nici în centrul nou. D-l Panait sugerează să se pună piatră.

D-l Maskulik îl asigură că este destul de exigent, strigă destul la executant şi doreşte să se facă lucru bun. Dacă în 2017, fără nici o problemă s-au putut cheltui pentru reabilitare străzi 25 de milioane de lei, a fost forţa de muncă, în 2018 s-a redus la 21 de milioane lei iar în 2019 s-a ajuns la 18 milioane lei, şi asta nu din cauză că nu se puteau aloca bani, ci din cauză că nu mai este forţă de muncă. Dacă firma cu care se lucrează trebuie să aducă în subcontractare alte firme, în 2017 avea 4-5 firme subcontractate, iar în 2019 una singură. Firmele din Satu Mare au probleme. Dacă la licitaţii, în urmă cu 3-4 ani se prezentau 3-4-10 firme, acum dacă se prezintă o firmă suntem bucuroşi. Pasarela pietonală a fost scoasă la licitaţie de 3 ori, acum se va publica a 4-a oară. Aceasta este situaţia reală din România şi trebuie să lucrăm în aceste condiţii. D-l Panait dă vina pe politic pentru această situaţie, pentru că lumea a plecat din ţară pentru că şi-a pierdut speranţa.

D-l Maskulik spune că încearcă să nu facă politică, nu face declaraţii politice şi se poate verifica acest lucru, uşa lui este deschisă pentru oricine, nu a refuzat pe nimeni. Se întâmplă să greşească, toată lumea greşeşte dar intenţia este să facă lucruri bune.

Întocmit de: consilier Caia Monica”

***

În acest fel s-a desfăşurat “consultarea publică” pe marginea celui mai important proiect pentru imaginea municipiului Satu Mare, Centrul Vechi. În fond, centrul fiecărei localităţi este cartea ei de vizită. Ce va ieşi de aici? Aşa trebuie să se desfăşoare o “dezbatere publică”? Din acest text rezultă că acolo mai mult s-a discutat în contradictoriu.

A fost, practic, o ceartă continuă, fără precizări concrete din partea proiectantului, cel mai mult a vorbit dl. Maskulik Csaba. De altfel tot el trage şi concluzia finală, nu primarul, nu proiectantul care se afla în public, doamna Violeta Iuoraş, care s-a mărginit să spună că s-a plimbat prin multe locuri şi să atenţioneze publicul din sală dacă “poate să întrebe, şi dacă o face, în ce calitate, dacă aveau dreptul sau nu.”

Ne întrebăm şi noi dacă avem sau nu avem dreptul să întrebăm câte ceva despre mersul proiectelor, despre modul în care s-au făcut licitaţiile, despre câte firme au participat la licitaţia pentru executarea celor două proiecte, unul pentru Centru Nou, altul pentru Centru Vechi. Reiese foarte clar că la data când a avut loc consultarea publică, în 7 februarie 2020, nu se ştia nimic concret, nici din partea reprezentanţilor primăriei, nici din partea publicului. Aşa cum nu se ştie nici după un an. Cele câteva planşe puse pe site-ul primăriei şi preluate de mass media nu explică nimic clar. Mai mult, acum un an dl. Maskulik afirma că în niciun caz nu se vor pune dale de beton. Dl. Panait cerea să se pună piatră. S-au pus dale de beton în Centru Nou, iar în imaginile postate pentru Centru Vechi se vede că sunt acelaşi tip de dale de beton.

Dl. Maskulik spunea că nu se mai fabrică pavaje galbene. Există firma în Ungaria care face exact acelaşi tip de pavaje. Dar să-i lăsăm pe sătmăreni să-şi facă singuri o idee despre cum se desfăşoară “consultaţiile publice”. Şi îl mai asigurăm pe domnul primar Kereskenyi Gabor că mass media din Satu Mare este mult mai serioasă, mai interesată să furnizeze publicului informaţii corecte, mai profesionistă decât crede dânsul. Cât despre părerea dlui Maskulik că sătmărenii de rând sunt “cetăţeni XY din micro 17 care vorbesc numai avioane” ne ferim să facem orice comentariu. Nu ar fi lipsit de interes să auzim şi părerea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Consultarea publică mai sus prezentată sub formă de MINUTĂ bănuim că a fost filmată. Aşa cum este normal. Poate că persoanele care au întocmit MINUTA au omis anumite pasaje, anumite opinii.

Cerem Primăriei Satu Mare să prezinte întregii mass media locală aceste înregistrări.

Informaţia Zilei