Asculta acest articol

Poetul, prozatorul, criticul literar și publicistul Mircea Cărtărescu a fost desemnat, duminică seară, câștigător al celei de-a XXVI-a ediții a Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ pentru Opera Omnia, care se acordă, în fiecare an, pe 15 ianuarie, la Botoșani.

Premiul i-a fost înmânat de președintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, care a fost și președintele juriului, dar și de viceprimarul municipiului Botoșani, Marian Murariu.

Cărtărescu a devenit laureat al celui mai important premiu de poezie din România, după ce a mai fost nominalizat în edițiile 2014 și 2015. Anul trecut, cunoscutul poet a refuzat să se afle printre nominalizații.

Pentru ediția din acest an au mai fost nominalizați poeții Ovidiu Genaru, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Marta Petreu, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu și Lucian Vasiliu.

Câștigătorul Premiului Național de Poezie ‘Mihai Eminescu’ pentru Opera Omnia va intra în posesia unei sume de 30.000 de lei, dar și a titlului de cetățean de onoare al municipiului Botoșani.

Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, la București, unde a urmat și cursurile Liceului Dimitrie Cantemir și ale Facultății de Limbă și Literatură Română din cadrul Universității București.

În prezent este profesor doctor în cadrul Facultății de Litere a Universității din București. Este poet, prozator, eseist, critic literar și publicist. A publicat următoarele volume: Faruri, vitrine, fotografii, poeme, Cartea Românească, București, 1980; Poeme de amor, Cartea Românească, București, 1982; Totul, poeme, Cartea Românească, București, 1984; Visul (în edițiile următoare Nostalgia), povestiri, Cartea Românească, București, 1989; Humanitas, București, 1993; Levantul, poem epic, Cartea Românească, București, 1990; Humanitas, București, 1998; Visul chimeric, studiu critic, Litera, București, 1991; Humanitas, București, 2011; Travesti, roman, Humanitas, București, 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Dragostea, poeme, Humanitas, București, 1994; Orbitor. Aripa stângă, roman, Humanitas, București, 1996; Dublu CD, poeme, Humanitas, București, 1998; Postmodernismul românesc, studiu critic, Humanitas, București, 1999; Jurnal I, Humanitas, București, 2001; Orbitor. Corpul, roman, Humanitas, București, 2002; Enciclopedia zmeilor, carte pentru copii, Humanitas, București, 2002; Pururi tânăr, înfășurat în pixeli, publicistică, Humanitas, București, 2003; Parfumul aspru al ficțiunii, audiobook, Humanitas, București, 2003; Plurivers vol. I și II, poeme, Humanitas, București, 2003; Cincizeci de sonete, poeme, Brumar, Timișoara, 2003; De ce iubim femeile, povestiri și audiobook, Humanitas, București, 2004; Baroane!, Humanitas, București, 2005; Jurnal II, Humanitas, București, 2005; Orbitor. Aripa dreaptă, roman, Humanitas, București, 2007; Dublu album, Humanitas, București, 2009; Nimic, Humanitas, București, 2010; Frumoasele străine, povestiri, Humanitas, București, 2010; Zen. Jurnal 2004-2010, Humanitas, București, 2011; Ochiul căprui al dragostei noastre, publicistică și proză, Humanitas, București, 2012; Fata de la marginea vieții, povestiri alese, Humanitas, București, 2014; Poezia, Humanitas, București, 2015. Traduceri în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă.

Cărțile sale au fost premiate de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România și din Republica Moldova, Ministerul Culturii, ASPRO, Asociația Scriitorilor din București, Asociația Editorilor din România. Romanul Nostalgia a primit în 2005 Premiul literar ‘Giuseppe Acerbi’, Castel Goffredo, Italia. De asemenea, autorul a primit Premiul Internațional pentru Literatură de la Vileniča (2011), Premiul Internațional pentru Literatură ‘Haus der Kulturen der Welt’, Berlin (2012), Premiul internațional pentru literatură, Berlin (2012), Premiul Spycher — Literaturpreis Leuk, Elveția (2013), Marele Premiu al Festivalului Internațional de Poezie de la Novi Sad (2013), Premiul Tormenta en un vaso, Spania (2014), Premiul Euskadi de Plata, San Sebastian (2014), Premiul cărții pentru înțelegere europeană al orașului Leipzig, 2015; Premiul de stat al Austriei pentru literatură europeană, 2015.

“Deși nu mă numesc și nu am fost numit niciodată un eminescolog, totuși Eminescu a fost obsesia vieții mele și este în continuare obsesia vieții mele și eu cred că nu există un scriitor român care să fie atât de fascinat și impregnat de Eminescu cum am fost eu întotdeauna”, a afirmat Cărtărescu.

El a declarat pe scena Cinematografului Unirea din Botoșani, unde s-a desfășurat gala de decernare a marelui premiu, că Eminescu poate fi omagiat doar prin faptul că va fi citit în continuare, însă a subliniat necesitatea cititorului de a fi critic cu opera marelui poet.

“Nu știu dacă lui Eminescu i-ar fi plăcut să fie cu adevărat un poet național celebrat atât de tare. Poate că nu i-ar fi displăcut să se comemoreze moartea sa în fiecare an, să se sărbătorească ziua lui de naștere, dar nu știu dacă i-ar fi plăcut să aibă un crater pe Marte, nu știu dacă i-ar fi plăcut să se bată monedă în Uniunea Sovietică cu chipul său. Nu știu dacă i-ar fi plăcut să fie pe hârtia de 500 de lei. Nu știu dacă i-ar fi plăcut cele mai multe dintre discursurile de la grădiniță până la Academie care se țin în această zi despre el. Eminescu a fost după părerea mea în primul rând un poet și asta trebuie să rămână. El nu poate fi omagiat decât prin faptul că-l citim mai departe și nu-l citim ca pe Sfânta Evanghelie. Îl citim cu spirit critic. Eminescu nu a transformat în aur tot ce a atins. Nu toate poeziile lui sunt la același nivel, la nivelul excelenței, dar vârfurile lui sunt geniale”, a precizat Cărtărescu.

El a anunțat că primește cu modestie distincția, considerând că în egală măsură ea putea reveni oricăruia dintre poeții nominalizați.