Asculta acest articol…. sunt analfabeţi funcţional. El crede că educația copiilor ar trebui să înceapă de la vârsta de 2 ani, potrivit News.ro. „Eu, când văd rezultatele clasamentelor de educaţie din Europa şi PISA pentru copiii ţării mele – nu pot să vorbesc mai mult pentru că am un job oficial – dar este absolut revoltător să te complaci în situaţia în care mai mult de jumătate din copiii tăi, trecuţi printr-un sistem de educaţie, sunt analfabeţi funcţional. Am jumătate dintre copiii României care se nasc la ţară, jumătate se nasc în Diaspora şi eu în continuare mă prefac că nu văd că oamenii, copiii mei, copiii de rromi, 75% dintre aceştia nu reuşesc să ajungă la un nivel de educaţie minimă, nu medie”, a spus Geoană.
„Cred că trebuie să ne apucăm de educaţie mult mai devreme, la doi ani de zile trebuie să ne apucăm de o formă de educaţie, pentru că este dovedit ştiinţific că, până la 6 ani de zile acolo se pune fundaţia, după aia vine educaţia formală”, a declarat Mircea Geoană. Secretarul general adjunct al NATO crede că este momentul să existe o şansă corectă pentru toţi copiii, indiferent de statutul social al familiilor din care provin. „Cred că putem să reclădim un cerc şi să repornim ascensorul social în care şi un copil din cea mai necăjită familie din ţara asta să aibă o şansă corectă. Nu e o garanţie a succesului, dar e o şansă că poate să concureze, în condiţii cât de cât echilibrate, cu un copil din inima Timişoarei, dintr-o familie înstărită din România. Asta nu este o chestiune de Stânga sau de Dreapta. Este o chestiune de moralitate în societate şi cred că şi un om care are convingeri mai liberale, de dreapta să spunem, înţelege că fără forţă de muncă calificată nu ai cum să-ţi creşti business- ul, nu are cum să crească economia. Indiferent cum te uiţi, educaţia este centrală”, a mai spus Geoană.
Secretarul general adjunct al NATO şi-a lansat la Timişoara cartea „Bătălia pentru viitorul României. Gândurile unui român la vârful NATO”.
Un studiu realizat de o companie spaniolă de cercetare a relevat faptul că în următorii zece ani impactul inteligenței artificiale pe piața muncii nu va fi de bun augur. Experții estimează că aproximativ 400.000 de locuri de muncă vor dispărea. Cele mai afectate sectoare vor fi cel administrativ, hotelier și al comerțului. De la Revoluția Industrială până în prezent, fiecare schimbare tehnologică a însemnat distrugerea, pe termen scurt, a mai multor locuri de muncă, pe măsură ce productivitatea a crescut. Iar inteligența artificială (AI) îndeplinește această axiomă.
Experții unei companii spaniole de cercetare estimează că în perioada 2023-2033, inteligența artificială va elimina din piață 400.000 de locuri de muncă la nivel global. Introducerea noii tehnologii în activitatea companiilor va crește garantat productivitatea, fapt ce va duce la restructurări masive de personal pentru că anumite ocupații nu vor mai fi necesare. Cei mai afectați de implementarea AI vor fi cei din sectorul comerțului, ospitalității, administrativ și logistic. Totuși, există și un impact pozitiv. Vor fi create noi locuri de muncă în IT, telecomunicații, media și educație. Fermierii și pescarii vor resimți cel mai puțin efectele AI. Alături de ei, un impact limitat va fi și în industriile extractive sau în construcții, relatează Expansión.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează