ISTORIE CULTURALĂ ȘI SOCIALĂ

Mișcarea pentru abstinență: moralitate, reformă socială și politica globală

Asculta acest articol

Rădăcinile mișcării pentru abstinență se găsesc în contextul trezirii religioase din Statele Unite de la începutul secolului XIX. În anii 1800, mai multe biserici protestante americane au început să promoveze abstinența ca virtute morală esențială, în încercarea de a combate efectele sociale distructive ale alcoolismului – violența domestică, destrămarea familiilor, pierderea capacității de muncă.

Primele organizații formale dedicate abstinenței au fost fondate la Saratoga, New York, în 1808, urmate de o societate similară în Massachusetts, în 1813. Mișcarea a cunoscut o expansiune rapidă: până în 1833, existau peste 6.000 de societăți dedicate abstinenței în mai multe state americane.

Feminism și activism moral

Una dintre figurile emblematice ale mișcării a fost Carry Nation, o activistă care a militat vehement împotriva consumului de alcool, mergând până la acte de vandalism împotriva saloanelor. Femeile au jucat un rol esențial în mișcarea pentru abstinență, întrucât alcoolismul era adesea o sursă de suferință în viața familială. Această realitate a condus la formarea Woman’s Christian Temperance Union (WCTU) în 1874, la Cleveland, Ohio.

WCTU a îmbinat acțiunea educațională cu activismul politic, militând pentru legislație restrictivă și promovarea abstinenței prin școli, biserici și comunități. În 1883, organizația a devenit internațională odată cu formarea Uniunii Mondiale a Femeilor Creștine pentru Abstinență, extinzându-se în Europa, Australasia și America Latină.

Abstinența în Europa 

Deși influența inițială a venit din lumea anglo-saxonă, mișcarea pentru abstinență s-a răspândit rapid în Europa. În Irlanda, formarea Ulster Abstinence Society în 1829 a fost punctul de pornire pentru o mobilizare mai amplă, care a cuprins apoi și Anglia – unde, în 1862, a fost fondată Societatea de Abstinență a Bisericii Angliei.

Pe continent, Norvegia și Suedia au fost printre primele țări care au cunoscut dezvoltarea unor organizații pentru abstinență, în 1836 și 1837. În multe cazuri, mișcarea a fost asociată cu creștinismul protestant, cu idei de igienă morală și progres social, dar și cu proiecte educaționale și legislative coerente.

Un moment important a fost fondarea, în 1851, a Ordinului Bunilor Templieri (Good Templars), o organizație internațională cu caracter masonic care a militat pentru abstinență absolută și a reunit membri din Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Scandinavia, India și alte regiuni.