EDUCAȚIE

Noul proiect de metodologie școlară: rotirea elevilor în bănci și reguli de așezare pentru sprijinirea incluziunii în școli

Asculta acest articol

Ministerul Educației din România a propus un proiect de metodologie în vederea combaterii segregării școlare, aflat momentan în dezbatere publică. Această propunere detaliază strategii menite să asigure echitate în mediul educațional preuniversitar, punând accent pe prevenirea excluziunii elevilor din grupurile vulnerabile. Printre măsurile notabile se numără rotirea periodică a elevilor în bănci, evitarea amplasării acestora în ultimele două bănci, precum și amenajarea sălilor de clasă în moduri mai incluzive.

Contextul și Importanța Prevenirii Segregării
În proiectul de metodologie, segregarea este definită drept o formă gravă de discriminare, având consecințe directe asupra accesului egal la educație și a drepturilor fundamentale ale copiilor. Aceasta afectează nu doar calitatea educației oferite elevilor din grupuri defavorizate, ci și întregul climat social al școlii și al comunității. În contextul educației moderne, segregarea este considerată o problemă sistemică, ce necesită soluții integrate și constante de desegregare.

Măsuri Recomandate în Noua Metodologie
1. Rotirea Elevilor în Bănci: Proiectul recomandă ca, în clasele cu mai mult de 24 de elevi, unde băncile sunt dispuse pe șiruri, elevii să fie mutați periodic în bănci, cel puțin o dată pe modul educațional. Această măsură are scopul de a evita ca elevii să rămână mereu în aceleași locuri, oferind o experiență mai diversificată și egală tuturor elevilor, indiferent de locul lor în clasă.

2. Evitarea Așezării Elevilor Vulnerabili în Ultimele Bănci: Proiectul subliniază importanța așezării echitabile a elevilor, specificând că elevii din grupuri vulnerabile, precum cei cu dizabilități, aparținând minorităților etnice sau cu statut socio-economic defavorizat, nu trebuie plasați în ultimele două bănci.

3. Reorganizarea Clasei: Metodologia propune și opțiuni de aranjament alternative pentru clase: cerc, semicerc, amfiteatru sau salon. Aceste modele de organizare oferă o structură mai deschisă și încurajează interacțiunea dintre elevi, eliminând conceptul de „ultime bănci” și promovând incluziunea.

Consecințele Segregării Școlare și Impactul Asupra Educației
Segregarea școlară are un impact semnificativ asupra sistemului educațional românesc și asupra dezvoltării elevilor. Printre consecințele negative identificate în metodologie se numără:

Abandonul școlar ridicat și dificultăți în menținerea elevilor în sistemul educațional, în special în rândul elevilor proveniți din medii defavorizate.
Calitatea scăzută a educației în școlile segregate, deoarece acestea întâmpină dificultăți în a atrage și reține cadre didactice calificate.
Prejudecăți și stereotipuri persistente care afectează coeziunea socială și respectul reciproc între elevi.
Rezultate școlare mai scăzute pentru elevii care învață în contexte segregate, comparativ cu cei din medii incluzive.

Definirea și Criteriile Segregării Școlare
Segregarea școlară este definită prin separarea fizică a elevilor în funcție de diferite criterii: etnicitate, dizabilitate sau cerințe educaționale speciale (CES), statut socio-economic, performanțe școlare și mediul de rezidență. Conform metodologiei, separarea elevilor în funcție de aceste criterii, fie prin așezare în ultimele bănci, fie prin clase distincte, reprezintă o practică de segregare. De asemenea, metodologia prevede amestecarea elevilor în clase la începutul liceului pentru a evita separarea pe criterii de performanță.

Implementarea și Monitorizarea Planului de Desegregare
Responsabilitatea pentru prevenirea și combaterea segregării cade asupra inspectoratelor școlare și a Comisiei Naționale pentru Desegregare Școlară (CNDS). Aceștia vor analiza criteriile de segregare în fiecare școală și vor implementa măsuri de intervenție acolo unde este necesar. În plus, proiectul prevede ca școlile să fie monitorizate cel puțin doi ani după implementarea planului de desegregare, pentru a preveni resegregarea.

Proiectul de metodologie și anexele sale sunt disponibile publicului pentru consultare până pe 4 noiembrie, oferind tuturor părților interesate posibilitatea de a contribui la acest demers important.