Asculta acest articol
Populația României a înregistrat o creștere pentru al doilea an consecutiv, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) pe 30 august 2024. Această creștere se datorează în principal întoarcerii românilor din diaspora, un trend care a început să se intensifice în 2022 și a continuat să se consolideze în 2023.
Raportul INS intitulat „Populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2024 şi migraţia internaţională în anul 2023” subliniază faptul că imigrarea a devenit un factor esențial în dinamica demografică pozitivă a țării.
Fenomenul este vizibil și în județul Satu Mare, unde zeci de copii se reînscriu în școli, revenind împreună cu părinții lor în România. Totodată, mulți dintre oșeni își deschid afaceri în construcții sau alte domenii, după ce au petrecut ani buni lucrând în străinătate.
În 2023, migrația internațională a avut un sold pozitiv, cu 82.000 mai mulți imigranți decât emigranți. Deși unii români continuă să plece din țară, numărul celor care au ales să se întoarcă a fost semnificativ mai mare. Din cei care au emigrat, 52,4% au fost femei, în timp ce printre imigranți bărbații au predominat, reprezentând 57,4%.
De unde se întorc românii?
Populația României a crescut cu aproape 10.000 de persoane în 2023, marcând al doilea an consecutiv în care mai mulți români se întorc decât pleacă. Tendința a început în 2022, când aproximativ 91.000 de români s-au întors în țară, depășind semnificativ numărul celor care au plecat. Majoritatea celor care s-au întors în 2023 provin din Spania (49.231), Marea Britanie (29.018) și Republica Moldova (30.755), dar și din Germania, Italia și Austria.
Tinerii se întorc în număr mai mare decât pleacă
Un aspect notabil este că numărul tinerilor care revin în România a depășit pentru prima dată pe cel al celor care pleacă. În 2022, aproape 300.000 de persoane, majoritatea sub 40 de ani, au decis să se întoarcă, un număr cu 90.000 mai mare decât al celor care au emigrat. Motivele includ dorul de casă, reîntregirea familiei și oportunitățile de afaceri și muncă din România, mulți dintre aceștia începând mici afaceri și contribuind la economia locală.
Migrația internațională a avut atât efecte pozitive, cât și negative în România. După 1989, principalul impact a fost scăderea populației și îmbătrânirea acesteia, prin migrarea tinerilor activi economic. Emigrația a influențat piața muncii, sistemele de servicii sociale și a dus la depopularea unor localități.
România continuă să aibă una dintre cele mai mari diaspore din Europa, cu peste 2 milioane de români plecați între 2013 și 2022, majoritatea în Italia, Spania, Germania și Regatul Unit. Cu toate acestea, guvernul și societatea civilă lucrează pentru a îmbunătăți condițiile de trai și pentru a menține tendința pozitivă de întoarcere a românilor din diaspora.
Fii primul care comentează