Asculta acest articolEconomia merge prost. Germania, mottoul UE până de curând, este în pragul recesiunii. Pe fondul inflației, nivelul de trai scade, efectele pandemiei însă se resimt, iar războiul din Ucraina a aruncat Europa într-o criză energetică din care nu se mai iese.
În același timp cheltuielile cu aparatul de stat sunt în continuă creștere, în majoritatea statelor. Inclusiv în Germania se vorbește despre o “birocrație monstruoasă”. Reformele, restructurările necesare, întârzie să apară.
Reglementările în cascade ale Comisiei Europene nu fac decât să trezească nemulțumirile populației, a mediului de afaceri din toate țările UE. Revolta fermierilor este reacția firească la politicile agricole impuse de Bruxelles.
În timp ce populația și companiile de confruntă cu greutăți financiare tot mai mari, băncile, scăpate de sub control, fac profituri uriașe.
În competiția cu China, în relațiile cu Statele Unite, Europa pierde pe toate planurile. Sancțiunile aplicate Rusiei agresoare au un efect de bumerang. Materiile prime ieftine, gazul și petrolul ieftin din Rusia, sunt de domeniul trecutului.
În același timp, biata Ucraina înregistrează o creștere a produsului intern brut cu peste 5%, precum și un vârf de creștere economică cu mult peste așteptări.
Un cumul de factori îl fac pe fiecare cetățean din țările UE să-și vadă modul de viață amenințat. Schimbarea, într-o societate democratică, vine prin vot. Prin urmare sondajele arată că prezența la alegerile europene va fi foarte mare.
Sondajul Eurobarometru arată că 75% dintre cetățenii din țările Uniunii Europene declară că vor merge la vot. Circa 70% dintre cetățenii europeni declară că țara lor a beneficiat de apartenența la UE. De aici interesul pentru alegerea celor mai buni reprezentanți în Parlamentul European.
Dificultățile economice, speranța că viitorii europarlamentari vor găsi soluții la crizele existente, fac din euroalegerile din 9 iunie un punct de cotitură în istoria fiecărei țări din UE.
Dat fiind interesul major față de alegerile europene, PNL și PSD caută soluții pentru a profita de prezența mare la vot. Comasarea localelor cu europenele se pare că nu ar fi constituțională, din cauza reglementărilor UE, dar liberalii nu se lasă.
Se fac diverse calcule. Prezența la vot este un factor determinant al rezultatelor. Se spune că o prezență slabă la vot avantajează PSD care are un electorat fidel, disciplinat. În schimb se știe că electoratul de dreapta se duce mai greu la vot. Tinerii, aproape deloc.
În același timp, sondajele arată cp partidele populiste, AUR cu sumedenia de partide atrase în alianță, precum și SOS România condus de Diana Șoșoacă, au un potențial bazin electoral de peste 35 %.
Deci partidul lui George Simion, la o prezență mare la vot, ar putea devansa PSD-ul oarecum încremenit la circa 30%.
În același timp, la o prezență la vot de peste 60%, UDMR nu mai trece pragul electoral de 5%. Dacă UDMR nu intră în parlament, PSD și PNL este posibil să nu poată face o majoritate decât dacă apelează la Alianța Dreptei, formată din USR, Forța Dreptei și PMP.
Lucrurile sunt mai încurcate ca niciodată. În primul rând pentru că nu s-au găsit soluții pentru comasarea alegerilor, în al doilea rând pentru că PNL și PSD nu au candidați clar desemnați pentru alegerile prezidențiale.
S-a văzut încă de la alegerile din 2004 că o prezență mare la vot avantajează candidații dreptei. PSD câștigă primul tur și pierde cu brio turul doi.
Ce se va întâmpla în cazul unei prezențe mari la vot la alegerile parlamentare? Se poate schimba întreaga structură politică a parlamentului, plasând PSD pe locul doi sau chiar trei, așa ca în cazul SPD-ului în Germania.
Fii primul care comentează