Asculta acest articol
Dacă partea rusă consideră că nu este vorba decât despre o “operațiune militară specială”, iar restul lumii vorbește despre un război în toată regula, cu morți și răniți, cu atacuri brutale, înseamnă că s-au tăiat toate mijloacele de comunicare în termeni diplomatici.
Evenimentele, informațiile, toate datele de până acum converg spre ideea de război total între Ucraina, țară invadată fără declarație de război, și Rusia, invadator care a aruncat în luptă imense resurse umane și materiale.
Cale de întoarcere spre o pace durabilă nu pare să mai fie.
Au fost uciși prea mulți civili, copii, femei, bătrâni, au fost distruse locuințe, case, blocuri, a fost distrusă o bună parte din infrastructura țării pentru ca Ucraina să mai poată ierta Rusia. Poate urma un lung război de gherilă, la fel ca în Afganistan sau Siria, cu repercusiuni imprevizibile mai ales pentru țările din jur. Cuvântul de ordine a devenit “Cât mai departe de război”. Peste un milion și jumătate de ucraineni și-au părăsit țara, iar populația din țările vecine își pregătește locurile de refugiu în caz de atac rusesc.
România, Polonia, țările nordice, Slovacia nu se pot aștepta la nimic bun. Ungaria, datorită relației speciale pe care o are Viktor Orban cu Vladimir Putin pare, pentru moment, într-o situație mai bună, dar nu se poate baza pe asta. Apropiatele alegeri pot modifica raportul de forțe dintre partidul lui Orban și alianța partidelor de opoziție.
Cu o situație specială se confruntă Republica Moldova, care odată ce a făcut cerere de intrare în Uniunea Europeană, în opinia lui Putin, a devenit o țară ostilă Federației Ruse.
Rusia nu mai respectă nicio regulă, nicio instituție internațională. Parcă ar trăi pe o altă planetă. Dacă nu ar amenința cu arma nucleară, Putin ar fi fost vânat ca Saddam Hussein, Bin Laden sau colonelul Gadaafi.
Nu trebuie confundat regimul lui Vladimir Putin cu populația Rusiei. Sancțiunile la adresa Rusiei afectează viața milioanelor de ruși, victime ale unui regim totalitar de factură stalinistă.
Comunitatea mondială este în stare de alertă. Guvernele celor mai dezvoltate țări, precum și instituțiile care reglează raporturile dintre state, ONU, OSCE, OMS, dar și marile bănci, companiile transnaționale, se străduiesc să găsească soluții pentru îmblânzirea dictatorului care conduce cu o mână de fier noul imperiu al răului.
Dacă în SUA și Franța s-au înființat comisii speciale care să cerceteze modul în care oligarhii ruși au scos miliarde de dolari și euro din Rusia, Germania se află într-o situație specială datorită importului masiv de gaze și petrol din Rusia. Factura zilnică trece de 200 de milioane de euro. Practic, economia germană alimentează bugetul Federației Ruse. Economia germană este prea dependentă de gazul rusesc ca să voteze cu inima împăcată sancțiunile împotriva Rusiei.
Până la urmă se demonstrează că dezbaterile pe tema independenței energetice a UE nu au fost un simplu moft. Lumea liberă va trebui să se împace cu ideea că va trebui să se descurce fără materiile prime din Rusia, mai ales fără gazul și petrolul rusesc.
Criza războiului ruso-ucrainean vine în continuarea crizei sanitare mondiale, a pandemiei de covid-19, dar se suprapune și peste criza prețurilor declanșată de liberalizarea prețurilor la energie.
România este una dintre cele mai lovite țări, cea mai vulnerabilă în fața acestor multiple crize.
A rămas în urmă cu vaccinarea anti-covid, a înregistrat cele mai mari scumpiri după liberalizarea prețului la energie și se învecinează cu teatrul de război.
Dacă va cădea Ucraina, vom fi vecini cu Rusia. Există ceva mai rău?
