GEOPOLITICĂ ȘI SECURITATE GLOBALĂ

Panică în Europa. Câte arme nucleare are fiecară țară?

Asculta acest articol

Criza din Ucraina a transformat rapid tensiunile regionale în amenințări globale. Declarațiile fostului președinte american Donald Trump, care a acuzat deschis Ucraina pentru escaladarea conflictului și a sugerat că sprijinul financiar al SUA trebuie redus, au adâncit și mai mult falia dintre Occident și Moscova. În același timp, contactele lui Trump cu președintele rus Vladimir Putin au generat temeri cu privire la posibile acorduri secrete care ar putea schimba echilibrul de putere în Europa de Est.

Poate Europa să se apere singură?

De cealaltă parte, noul cancelar german Friedrich Merz a declarat că Europa trebuie să se distanțeze treptat de influența americană și să-și construiască propria strategie de securitate. În contextul unei Europe tot mai fragmentate și al unei Americi care pare să-și reevalueze angajamentele, președintele francez Emmanuel Macron a adăugat un nou strat de îngrijorare, sugerând că este gata să-și folosească arsenalul nuclear ca măsură de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni rusești.

Un raport recent publicat de The Economist a pus întrebarea pe care toată lumea o evită: „Poate Europa să stea singură împotriva Rusiei lui Vladimir Putin?” Potrivit publicației britanice, răspunsul depinde în mare măsură de capacitatea nucleară a Europei și de voința politică a liderilor săi. O armată independentă, o forță aeriană proprie și o capacitate nucleară ar avea însă un preț uriaș, atât financiar cât și politic.

Nouă țări dețin arme nucelare

Conform celor mai recente date publicate de Institutul Internațional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI) în 2024, nouă țări dețin arme nucleare. Este important de menționat că nu toate aceste focoase sunt operaționale, adică nu sunt pregătite să fie lansate în orice moment. Iată situația detaliată:

1. Statele Unite ale Americii

Focoase operaționale: 1.770
Focoase depozitate: 1.938
Inventar militar total: 3.708
Focoase retrase: 1.336
Inventar total: 5.044

2. Rusia

Focoase operaționale: 1.710
Focoase depozitate: 2.670
Inventar militar total: 4.380
Focoase retrase: 1.200
Inventar total: 5.580

3. Marea Britanie

Focoase operaționale: 120
Focoase depozitate: 105
Inventar total: 225

4. Franța

Focoase operaționale: 280
Focoase depozitate: 10
Inventar total: 290

5. China

Focoase operaționale: 24
Focoase depozitate: 476
Inventar total: 500

6. India

Focoase depozitate: 172
Inventar total: 172

7. Pakistan

Focoase depozitate: 170
Inventar total: 170

8. Coreea de Nord

Focoase depozitate: 50
Inventar total: 50

9. Israel

Focoase depozitate: 90
Inventar total: 90

O cursă a înarmării fără sfârșit

Focoase operaționale: 3.904
Focoase depozitate: 5.681
Inventar militar total: 9.585
Focoase retrase: 2.536
Inventar total: 12.121

Ce înseamnă focoase operaționale?

Un focos operațional este montat pe sisteme de rachete, gata să fie încărcat pe aeronave, plasat pe submarine sau lansatoare terestre. Diferența dintre focoasele operaționale și cele depozitate sau retrase este esențială în evaluarea riscului unui conflict nuclear iminent.

De ce este Europa în panică?

Panica nucleară din Europa este alimentată nu doar de amenințările directe, ci și de incertitudinea alianțelor internaționale. Independența sugerată de Germania și disponibilitatea Franței de a folosi arme nucleare creează o dilemă strategică: cum poate Europa să se apere eficient fără sprijinul SUA? În acest context, dezbaterile despre o „Armată Europeană” și despre o strategie nucleară comună devin din ce în ce mai relevante.

Soluții și scenarii posibile

Consolidarea Apărării Europene: Crearea unei capacități nucleare integrate sub umbrela NATO sau chiar independent.
Diplomație Intensificată: Negocieri directe cu Rusia pentru stabilirea unor zone tampon și limitarea arsenalelor nucleare.

Strategie de Descurajare: Franța și Marea Britanie ar putea juca un rol crucial în menținerea echilibrului de putere printr-o politică nucleară transparentă.

Europa se află într-un punct critic, unde fiecare declarație și fiecare pas greșit pot avea consecințe devastatoare. Criza nucleară actuală nu este doar despre focoase și rachete, ci despre supraviețuirea unui continent prins între ambițiile marilor puteri. Soluția pare să fie o combinație între consolidarea apărării proprii și intensificarea eforturilor diplomatice. Întrebarea este dacă liderii europeni vor avea înțelepciunea și curajul să meargă pe această cale.