Asculta acest articol
Aşa cum spunea un clasic în viaţă, „Vara nu-i ca iarna”, descoperirea se dovedește una inteligentă. Se cuvine totuşi nuanţat faptul că, pe măsură ce creşte numărul lunilor anului, cresc sau scad şi valorile termice, care aduc schimbări specifice.
Aşa se face că în luna lui “cuptor” valorile termice cresc, iar adesea scade volumul precipitaţiilor, aşa cum s-a întâmplat şi în anul 2022, atunci când zeci de mii de hectare de culturi agricole din judeţ au fost compromise pe fondul insuficienţei rezervei de apă din sol.
Consumul casnic de apă este în această perioadă în creştere.
Se apelează mai des la a face un duş, se spală mai des lenjeria, dar şi alte piese vestimentare, ca urmare a transpiraţiei mai intense, comparativ cu perioadele în care, atmosfera nu se încinge la valori de 34 – 35 de grade Celsius.
Unde mai punem faptul că, în lipsa ori insuficienţa precipitaţiilor, consumul de apă creşte ca urmare a folosirii acesteia pentru a stropi gazonul, florile şi chiar mica grădină de legume, în cazul celor care locuiesc la casă. Un consum crescut de apă poate conduce la sincope în asigurarea acestui lichid vital plantelor, oamenilor şi animalelor. Desigur, în perioada pe care o traversăm, se produc modificări şi în ceea ce priveşte debitele principalelor cursuri de apă.
Apaserv va rezolva în scurt timp problema insuficienței apei la Ardud
De cele mai multe ori, salvarea plantelor şi a animalelor se asigură prin existenţa reţelelor centralizate de alimentare cu apă, aşa cum se lucrează de aproape doi ani şi la noi in judeţ, pentru extinderea/reabilitarea reţelelor. Existenţa conductelor de aducţiune apă spre cele mai îndepărtate localităţi ale judeţului rezolvă problema fundamentală. Până a ajunge la finalul investiţiilor aflate în desfăşurare, pot exista probleme în alimentarea cu apă, aşa cum a fost cu mai bine de un an în urmă în comuna Tarna Mare, problema fiind s prin punerea în funcţiune a noi puţuri/foraje, sau aşa cum este acum în unele zone ale oraşului Ardud, vorbim aici despre locuinţele amplasate pe deal, care mai reclamă uneori insuficienţa apei. Problema disconfortului în insuficienţa apei la Ardud, spunea dr. ing. Ioan Leitner, managerul SC Apaserv Satu Mare SA, furnizorul regional de servicii în alimentarea cu apă şi reţele de apă uzată se va rezolva în timp relativ scurt. Se fac recepţii pe etape pentru conducta de aducţiune apă potabilă de la Satu Mare la Ser, comuna Bogdand.
După cum am aflat de la dr.ing. Ioan Leitner, creşterea valorilor termice diurne, se resimte şi în ceea ce priveşte creşterea consumului de apă la populaţie. Dacă într-o zi cu valori termice specifice perioadei pe care o traversăm, Uzina de apă de la Mărtineşti produce şi livrează zilnic în reţeaua municipiului Satu Mare, până sub 20.000 de metri cubi, mai precis o medie de 19.500 de metri cubi, canicula a condus la creşterea consumului de apă potabilă. Aşa se face că în 9 iulie, Uzina de la Mărtineşti a livrat în reţea 21.460 de metri cubi. Aşa cum se poate observa comparând cele două cifre, creşterea consumului este de aproximativ 2.000 de metri cubi. Pe seama creşterii consumului de apă, pentru a putea asigura necesarul, a fost pusă în funcţiune încă o pompă. Creşterea consumului este acum de aproximativ 10%, dar poate creşte. Încă nu se resimt serios efectele caniculei ca urmare a căderii unor precipitaţii în zilele anterioare la Satu Mare, la fel ca şi luni, 8 iulie. Se cuvine subliniat faptul că luni, 8 iulie, au fost precipitaţii la Satu Mare, la Carei, dar şi în alte localităţi din Vestul judeţului, în vreme ce în zona de Est, nu a fost nici picătură de ploaie, decât câţiva nori, care dădeau speranţe de precipitaţii celor care au culturi precum cartofi, porumb pentru boabe, floareasoarelui, soia şi încep să resimtă insuficienţa apei ş.a.
Dacă în acest moment, aşa cum spunea directorul Ioan Leitner, nu sunt probleme cu asigurarea apei potabile pentru populaţie, există la nevoie rezerve în ceea ce înseamnă puţuri de mare adâncime care pot fi puse în funcţiune la nevoie.
Râurile şi afluenţii acestora au debite în scădere
Precipitaţiile puţine cantitativ căzute în ultima perioadă nu mai contribuie la menţinerea unor debite peste medie pe principalele cursuri de apă din judeţ. Aşa cum se ştie, precipitaţiile căzute la nivelul judeţului nu au influenţe în ceea ce priveşte debitele râurilor Crasna şi Someş. Acestea se alimentează cu apa din precipitaţiile căzute în amonte, fiind vorba despre judeţele Cluj, Maramureş şi Sălaj. Doar nivelul râului Tur oscilează în funcţie de precipitaţiile din judeţ. Tot cantitatea de precipitaţii din judeţ alimentează cursurile de apă mai mici din zona Oaş, dar şi din cea de Sud, precum Valea Maja, Valea Maria, ca să dăm câteva exemple.
Pentru a afla informaţii privind starea cursurilor de apă din judeţ, l-am contactat pe Adrian Maşca, specialist în cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor – SGA Satu Mare, instituţie subordonată Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa, din Cluj-Napoca. Acesta ne-a spus că, în prezent, nu sunt probleme în ceea ce priveşte cursurile de apă precum Someş, Crasna, Tur. Acestea au nivele scăzute, dar încă peste cele din anii anteriori în această perioadă. Dacă perioada de caniculă se va prelungi şi nu vor fi precipitaţii semnificative, unele cursuri de apă cu un volum mai mic, ar putea fi în pericol de a seca vremelnic. Primul curs de apă care ar putea seca în lipsa precipitaţiilor o perioadă mai lungă, ar fi pârâul Valea Vinului. Cu debite mici sunt şi cursurile de apă cunoscute sub numele Valea Maja, din Corund, dar şi Valea Maria, cea care în cursul anului trecut, ca urmare a unor găuri făcute de castori sau de alte animalele acvatice, a produs inundaţii.
Ca o concluzie, Adrian Maşca ne-a spus că nivelele actuale ale cursurilor de apă din judeţ sunt specifice perioadei pe care o traversăm.
Referitor la consumul de apă din localităţile judeţului, se cuvine subliniat faptul că, majoritatea gospodăriilor care deţin animale şi/sau culturi legumicole dependente de apă, au foraje proprii, cu referire mai ales la fântânile din curţile cetăţenilor. Este adevărat că, în urmă cu câţiva ani, în lipsa precipitaţiilor, nu au mai făcut faţă solicitărilor. Multe fântâni au secat. Acoborât nivelul apei freatice, inclusiv pe fondul secetei pedologice despre care se vorbeşte de ani de zile.
Fii primul care comentează