Peste 100 de sătmăreni au participat la Întâlnirea Naţională a Tinerilor Catolici la Iaşi

Asculta acest articol

Peste 100 de tineri credincioşi romano şi greco-catolici din Satu Mare au participat la Întâlnirea Naţională a Tinerilor Catolici din România, care a avut loc în perioada 25-29 iulie, la Iaşi.

Parohul Ioan Roman, preotul însoţitor al grupului de tineri romano-catolici din municipiu a adunat într-un buchet părerile tinerilor prezenţi a acest eveniment. Iată cum ne relatează părintele:

“Bucuraţi-vă mereu în Domnul!” (Fil 4,4) Cu aceste cuvinte îi îndeamnă Sfântul apostol Paul pe creştinii din oraşul Filippi. Oare care este sensul acestui îndemn născut în celula unei închisori întunecate din Roma, în inima unui om înconjurat de duşmani, în singurătate, în durere fizică şi încercări? Care sau cine este izvorul bucuriei? Cum se poate păstra această bucurie? Cum o putem da mai departe şi altora?

Cei două mii de tineri prezenţi la Iaşi pentru Întâlnirea Naţională a Tinerilor Catolici (INTC), prin catehezele ascultate şi mai apoi în cadrul grupurilor de lucru, conduşi de animatori, preoţi, persoane consacrate şi episcopii prezenţi, au încercat să caute izvorul bucuriei, secretul păstrării în inimă a acestei bucurii cât şi misiunea de a o da mai departe şi altora.

“Bucuria adevărată se naşte dintr-o inimă atinsă de pacea sfântă a Domnului care răspândeşte culoare şi parfum. Păstrez bucuria adevărată în viaţa de creştin punându-mi încrederea în Dumnezeu” (Ana, Oradea). “Sunt plină de bucurie atunci când sunt împăcată cu ceilalţi, cu mine însămi şi cu Dumnezeu. Sunt bucuroasă atunci când fac ceva nou şi simt că am mai învăţat ceva, că am păşit înainte” (Celina, Bacău). “Cea mai mare bucurie din viaţa mea, care se întâmplă zilnic de altfel, este să mă trezesc dimineaţa şi să realizez că mi s-a oferit o nouă zi, o nouă şansă să aduc laudă şi mulţumire lui Dumnezeu pentru toate darurile minunate pe care mi le-a oferit şi mi le oferă mereu. De aceea, vă invit şi pe voi: trăiţi fiecare zi aşa cum trebuie, Dumnezeu ne-a oferit-o ca să facem ceva rodnic cu ea” (Irina).

“Bucuria adevărată se naşte prin trăirea sacramentelor şi prin încercarea de a fi lumină acolo unde sunt” (Ioana, Satu Mare). “Încercând să nu-mi concentrez existenţa numai pe persoana mea, întâlnind persoane care au nevoie de ajutor şi încercând să le ajut primesc şi dau bucurie” (Ana, Baia Mare). “Prin faptul că nu iau totul de-a gata şi încerc să apreciez tot ceea ce mi se oferă în viaţă încerc să îmi menţin bucuria în inimă” (Laura, Cluj). Aceste mărturii sunt numai câteva din sutele de răspunsuri şi sentimente care s-au născut în inimile tinerilor participanţi.

Ce a însemnat pentru tineri INTC 2012?

Ce li s-a părut important în aceste zile? O mărturie a unei tinere din Valea Mare, jud. Bacău, spune mult: “Participând alături de atâţia tineri la întâlnirea cu Cristos, în cadrul sfintei Liturghii, am primit darul de a simţi în întreaga mea fiinţă bucuria întâlnirii cu Cristos în sfânta Euharistie. Am simţit pace, seninătate, siguranţă, încredere, dorinţa de a mă abandona şi a-mi oferi viaţa în mâinile lui… Vreau să îmi pun încrederea mea în el, în el este fericirea şi bucuria mea”.

Făcând un scurt rezumat al INTC Iaşi 2012 se pot spune următoarele: INTC a fost locul unde s-au înfiripat noi prietenii, locul în care tinerii au făcut o spovadă profundă şi au participat la Sfânta Euharistie, a fost momentul hotărârii de a trăi frumos tinereţea, cu sentimentul bucuriei regăsite, cu răspunsuri la unele întrebări, cu o claritate mai mare cu privire la bucurie: unde o găsesc, cum o păstrează, cum s-o transmită.

Tinerii participanţi rămân cu “Youcatul”, Catehismul tinerilor, pe care l-au primit în sacul pelerinului şi care îi ajută în aprofundarea credinţei; INTC a însemnat şi descoperirea “frumosului Târg al Ieşilor”, întâlnirea cu diferite obiceiuri, culturi şi mai ales cu oameni de valoare. Dar pot să spun că cei peste 200 de tineri romano şi greco-catolici din Dieceza de Satu Mare respective Eparhia de Maramureş s-au întors de la INTC cu bucurie în inimi şi cu dorinţa de a o da mai departe altora. Ei ştiu că bucuria nu este trecătoare, nu este ceva dar cineva: Isus Cristos. Despre El scrie Sfântul apostol Paul din închisoare îndemnându-i pe filipeni “să se bucure mereu în Domnul”.