Peste 430 de oameni de cultură din ţară, arhitecţi şi artişti, semnează o scrisoare deschisă prin care cer oprirea lucrărilor de distrugere a patrimoniului arhitectural Centru Civic din Satu Mare

Asculta acest articol

Pavajul pietonal proiectat de arh. H.Răcăşanu, acum 9 ani, va fi si el distrus. Domnul arhitect a respectat linia compozitionala a pietei, a mentinut jocul geometric al materialelor si liniilor. Se vede in fotografie. La intersectia dintre cele doua pavimente , chiar daca in culoare difera, se pastreaza spiritul

S.O.S. PATRIMONIU ! S.O.S. CENTRUL CIVIC din SATU MARE !

UN PICON ŞI UN EXCAVATOR DISTRUG O LUCRARE DE MARE ANVERGURĂ ŞI IMPACT !

Scrisoare deschisă către toate autorităţile competente din domeniul culturii, arhitecturii, restaurării şi conservării, precum şi cele administrative de resort, atât din România cât şi din Uniunea Europeană.

Statutul Centrului Nou Satu Mare este încă neclarificat, dar dacă nu va fi declarat bun de patrimoniu, se va distruge unicul complex brutalist al României…..unicul complex brutalist de acest nivel din sud-estul Europei. Brutalismul nu e un stil comunist, aşa cum se vehiculează în anumite cercuri, brutalismul este de sorginte capitalistă. Brutalismul nu e nici preferatul stil al lui Ceauşescu, el a preferat eclectismul monumental. Acest complex face parte din istoria arhitecturii românesti, pot afirma că este, chiar dacă – încă – este nedeclarat, un patrimoniu UNESCO.

Am văzut cu adâncă mâhnire felul în care se “modernizează” pavimentul Centrului Nou în Satu Mare. Cum se rade tot, se demolează alveolele, fântana, treptele de lângă gradenele care duc înspre dig au dispărut. În acest fel, următorii paşi vor fi atacarea prin modernizare a clădirilor.

Motivaţiile pro modernizare, în acest fel, nu le cunoaştem, cunoaştem de pe linkul firmei angajate, doar o sugestie de aspect final al intervenţiei. O sugestie executată pe calculator, în care tema pavimentului este precum o vibraţie atonală, gălăgioasă, necontrolată de pete, asemenea hârtiilor aruncate întâmplător pe jos. Pista de biciclete devine elementul principal al compoziţiei, precum o şosea de importanţă apoteotică a pieţei pietonale. În desenele 3D, spaţiul construit, cel real, este anihilat total prin transformarea lui intr-un ansamblu cubist banal aproape irecognoscibil , care desigur, în acest fel, se consideră că se integrează noii concepţii. Cred că lucrurile trebuiau să stea exact pe dos, existentului actual să i se subordoneze proiectul propus.

Ştim că în loc piatră cubică, marmură albă şi dale de beton ornamentat se aşează plăci simple de beton care nu vor rezista prea mult (vezi esplanada Casei Culturii Suceava). Fântana cu un brat tăiat – simbolul ascuns al luptei pentru libertate (crucea întreagă nu a fost acceptată de mai marii momentului comunist), acum este înlocuită cu o arteziană banală, fără personalitate, fără semnificaţie. Poate un timp va funcţiona, va cânta şi va lumina precum bradul de crăciun, dar întreţinerea ei în spaţiu deschis, neprotejat, va necesita un efort financiar substanţial, defecţiunile vor apărea curând după inaugurare. Atât cât se poate citi din prezentare, spaţiul pieţei devine fragmentat aleatoriu, fără locuri clare de adunări publice pentru evenimente culturale, sociale.

Pentru că nu s-a realizat nici o consultare publică reală, pentru că panourile de pe şantier nu anunţă schimbarea la faţă atât de radicală a pieţii, după cum aflăm că Uniunea Arhitecţilor , de asemenea, nu a fost consultată într-o chestiune de importanţă atât de mare, considerăm ca această consultare ar trebui să se desfăşoare, întru clarificarea situaţiei. Lucrările ar trebui oprite până la finalizarea concluziilor.

Cerem renovarea reala a pieţei, readucerea lui la gândirea unitar stilistică dintru început, măcar atât cat e posibil a se mai face.

Cerem restaurarea fântânii cu un braţ, simbol al luptei pentru libertate, simbol tipic ascuns, specific acelei perioade.

Cerem demararea acţiunii, cât de urgent posibil, de includere al întregului complex în patrimoniul naţional, categoria A.

Eram fericiţi şi liniştiţi că cei din Satu Mare, conducătorii şi simplii cetăţeni, ştiu să conserve şi să aprecieze îndeajuns această moştenire, recunosc valoarea lui chiar trecând peste anumite prejudecăţi sau lipsă de înţelegere, credeam că multiculturalismul zonei se va ridica peste interesele strict subiective şi nu repetă greşelile care s-au făcut la Suceava, la Casa Culturii.

Vă rugăm să vă reconsideraţi alegerea, să faceţi o consultare publică reală, să interveniţi către autorii proiectului, pentru reconsiderarea proiectului întru protejarea Agorei, aşa cum a fost bine gândită şi construită de arhitectul Nicolae Porumbescu şi colectivul special şi premiat, de asemenea, de Uniunea Arhitecţilor din România în 1985.

Cu permisiunea dumneavoastră, parafrazez din Barbu Ştefănescu Delavrancea – Valorile materiale şi spirituale clădite cu har, trudă şi pricepere, n-au fost ale strămoşilor noştri, nu sunt ale mele şi nu sunt ale voastre, ci ale urmaşilor noştri şi a urmaşilor urmaşilor noştri, în veacul vecilor!

Suntem o parte din membrii activi ai grupului de discuţii pe facebook ” În memoria arhitecţilor Nicolae şi Maria Porumbescu.”

c.arhitect. scenograf Szantai Eva

Va mulţumesc pentru inţelegere si ajutor !

În luna lui Făurar, suntem toţi Făurari – spre binele locului şi spre DREPTUL LA ARHITECTURĂ !

Aceste compozitii, grup statuar de stalpi si furci, sir de corpuri de iluminat crescand din jardiniere alaturi de copaci, sunt comparabile in expresivitate cu exuberanta flamboaianta a lui Antonio Gaudi. Vegetatia da viata, stalpii se ingemaneaza deasupra, pentru a ridica lumina. Simbolul furca/ lalea creste la umbra si lumina lor. Profilandu-se pe fatada Casei Culturii, spectacolul devine fabulos. Nicolae Porumbescu a stiut sa protejeze mostenirea gasita in locul unde construia. Nu e o pura intamplare ca turlele bisericii se vad printre blocuri. Nu distrugeti mostenirea care v-a fost daruita !!!!

…………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Acestea sunt gândurile prin care noi, cei care am aderat ideilor acestei scrisori, – arhitecţi, profesori, oameni de cultură, simplii cetăţeni, – vă cerem, domnule Primar, să dispuneţi măsurile necesare în vederea regandirii acestei reabilitari, acestui adevărat atentat la Centrul Nou Satu Mare, la adresa patrimoniului cultural naţional!

Pe această lista figureaza de 437 de adeziuni primite prin facebook, pana la acest moment. Sunt înscrise pe listă, în ordinea alfabetică a numelor , conform paginii personale. Exceptie face plasarea pe primul loc a numelui Presedintelui Ordinul Arhitecţilor din România, Filiala Bucureşti.

Ivanescu Emil – arhitect, Preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România Filiala Bucureşti

Adrian Pop – arhitect, fost Vicepreşedinte a Ordinului Arhitecţilor din România

Ada Grigore

Adela Hatmanu

Adriana Ene – realizator TV

Adrian Zerva – arhitect, Preşedintele Asociaţiei Societăţilor de Arhitectură din România (ASAR)

Agavriloaei Gheorghe – studii universitare

Albert Dobrin – arhitect

Alex Bodnaru

Alex Plesa

Alexandra Ion – antropolog

Alexandra Gogonea – arhitect

Alexandrina Dorobantu

Alexandrina Retegan – arhitect

Alexandru Aprodu

Alexandru Serban Balan – arhitect

Alexandru Buzatu – arhitect, designer

Alexandru Lilea – muzician

Alexandru Rauta – arhitect

Alina Manu – arhitect

Alice Grigore – c. arhitect

Ana Aniska

Ana Elisabeta Botez – arhitect

Ana Filip – professor

Anamaria Goie – student arhitect

Ana Maria Hariton – arhitect

Ana Pop Sirbu – studii universitare

Ana Stamate Vlad – studii universitare

Anca Luiza Barbalat(Popăescu) – arhitect

Anca Nora – c. arhitect

Anca Rusu(Popa) – studii universitare

Anca Sabou

Anca Stan

Ancaveronica Tanase

Andra Sodolescu – arhitect

Andrei Popescu – studii universitare

Andrei Vasilescu – student arhitect

Angela Coroleuca – studii universitare

Angela Fondaneche -studii universitare

Angela Zarojanu – studii universitare

Angelica Mazareanu – studii universitare

Anisoara Jenaru – cadru medical

Angelica Duduman – studii universitare

Angela Sulugiuc

Arcadia SZeb – arhitect

Arhire Constantin Daniel – antropolog

Artemisa Ivanciuc – economist

Athena Maloş – studii medii

Aura Manolache

Aura Mihailescu – economist

Aurelian Virgil Popescu – arhitect

Aurica Cojocariu – studii universitare

Aurora Konstantyn – studii universitare

Aurora Teagarden

Baciul Alex – arhitect

Balaceanu Nicolae

Bolohan Viorel – economist

Barbaliu Miruţa

Barbu Marian – studii universitare

Barbulescu Andreea – psiholog, profesor

Bebe Draguna

Beatrice Joger – arhitect

Besliu Marian – arhitect

Bilbiie Radut – studii universitare

Bizon Victoria – cadru medical

Bobby Acs

Bogdan Igor Tana

Bogdan Petrila – arhitect stagiar

Bogdan Traian Bogoescu – arhitect, urbanist

Bogza Ioan – arhitect

Bölöni Örs

Brandusa Danila Raluca – artist plastic

Brindusa Grosu – functionar

Brindus Florin – studii universitare

Broasca Tudosia – studii universitare

Bursuc Dorel – arhitect

Buture Alida – studii universitare

Butusneac Petronela – studii universitare

Camelia Rusu Sadovei – professor, artist plastic

Carmen Beldiman – arhitect

Carmen Corduban – arhitect

Carmen Fetcu – studii universitare

Carmen Grajdeanu – studii universitare

Casandra Filip

Catalina Armeanu – economist, artist plastic

Catalin Luca – profesor

Cati Gheorghias

Celina Rotar Petrescu – designer audiovizual

Cezar Aanicai – inginer

Chesut Cristian – prof.univ.dr.Departament Design, Universitatea de Artă şi Design Cluj-Napoca

Cicioc Vasile

Cidu Carmen Liliana – studii universitare

Ciprian Andrei

Ciprian Craciun – studii universitare

Ciprian Simon – arhitect – urbanist

Claudia Chelaru – artist grafic

Ciresica M. Micu – arhitect

Codruta Pop

Constantin Caramatescu – arhitect

Constantin Ciubotariu

Constantin Craus

Constantin Ulmeanu – economist

Constanton Axinte

Corina Iavita

Cornelia Burcus – arhitect, secretarul OAR Bucureşti

Cornel Hreceniuc – studii medii

Corneliu Oanea

Costel Condruz – studii medii

Costel Gheorghita – profesor

Crenguta Anca Mihaescu – actrita, avocat

Cristea Bogdan – arhitect

Cristina Caramatescu -arhitect

Cristina Ciurca-cadru medical.

Cristina Cosma – studii universitare

Cristina Petrea-Postovaru – etnolog

Cristina Staicu

Cristian Daniel – arhitect restaurator

Cristian Margarit

Cristian-Petru Popescu-Ialomita – arhitect

Cristian Sima – artist plastic

Cristi Rădulescu – manager

Cristi Miclaus

Crisu Rata – arhitect

Dan-Bogdan Scanteie

Daniela Andrei – regizor

Daniela Paraschivoiu

Daniel Csaba – inginer constructor

Dan-Bogdan Scanteie

Dan Florin Florut – arhitect

Dan Ionescu – arhitect

Dan Vasiliu

Dan Voinescu – profesor

Diana Alemano

Diana Lavric –studii universitare

Diana Sirbu – medic

Diana Stancu – arhitect

Dican Elena – cibernetician

Dimitris Iakovou – arhitect

Dinca Cristina Elena

Doina Emilia Mandru – studii universitare, director Muzeul Satului Dimitrie Gusti, Bucuresti

Doina Lavric-Parghel – studii universitare, Interpret muzica traditionala romaneasca

Doina Sasu – studii universitare

Doinita Bobarnac – studii universitare

Domnica Simionesi

Dornescu Ana-Karyna – arhitect

Dorin Ochiana – c. arhitect

Dorothee Hasnas – arhitect

Doru Mihaescu – studii universitare

Doru Nica – inginer

Dragan Mirel

Dragos Ciolacu – conf.dr.arhitect, profesor Facultatea de Arhitectură Iaşi, membru în Consiliul Naţional OAR

Driscu Eugen

Dumitru Gârea – artist plastic

Ecaterina Neacsu-Budacea – studii universitare

Ela Rusu

Elena Croitor – studii universitare

Elena Filipescu

Elena Gorban

Elena Iulia Iorgu – cercetator stiintific, istorie naturala

Elena Stanciu – studii medii

Elena Todica

Eleonora-Maria Kasalicky-Bratu – studii universitare

Emilia Carausan

Eszter Péter – arhitect

Eugen Iani – c.arhitect

Eugen Gabriel

Eugen Pănescu – arhitect

Farcas Felicitas

Felix Lupu – artist plastic

Florea Mirela – studii universitare

Florian Silisteanu –poet, membru al Uniunii Scriitorilor

Florica Anton

Florica Gogonel

Florica Pacurar

Florin Leşcău -artist vizual

Fortunescu Antonia – studii universitare

Gabi Mircea – arhitect

Gabriela Petrescu – arhitect

Gabriela Popescu – artist plastic

Gabriela Tabacu – arhitect

Gabriela Tarnowetzki – studii universitare

Gabrel Baban – profesor, artist plastic

Gabriel Chivu – arhitect

Gavril Săbău

George Croitoru

Georgescu Matei – arhitect

Georgeta Badoi – avocat

Georgeta Rusu – studii universitare

Ghertan Silvia – arhitect

Geta Anghel – arhitect

Ghertan Silvia – arhitect

Grigore Papuc –

Gruia Cojocaru – studii universitare

Haytham Zeki – arhitect

Horia Ion -profesor universitar

Horia Mihai-Coman – arhitect

Horia Marinescu –

Hugo Hüve – studii universitare

Hutu Ioan – arhitect

Ieremiciuc Dorel – inginer constructor

Ignatescu Alena – inginer-designer vestimentar

Ileana Cornea

Ileana Paranici – studii universitare

Ilina Camelia – asistent, cadru medical

Ioana Candea – artist plastic

Ioana Micu

Ioana Nastasoiu

Ioana Rădulescu – studii universitare

Ionel Vicol – studii medii

Ionica Geru

Ion Sandu Ion

Iosif Dragota – studii universitare

Irina Tentea

Irina Ivan-Turean – arhitect

Irina Oana Diacenco – arhitect

Irina Ozsvath – c. arhitect

Isan Amet – arhitect

Isabelle Teodorescu – economist

Iulia Ciama

Iulia Stanciu – arhitect

Iustin Popescu – arhitect

Iuzic Adriana – studii universitare

Jeniaca Drag

Joe Lupu

Larisa Răţoi – arhitect

Laura Aştilean

Laura Lehaci – studii universitare

Laura Rus Tudorache – actor

Laura Sima – arhitect

Laura VM Stone – studii universitare

Laurentiu Dumitrasc – arhitect

Laurentiu Zait – profesor, farmacist primar

Levenţia Laura

Lavinia Muraru – student arhitect

Lia Ioana Iftimescu – student arhitect

Lidia Varga – studii medii

Linda Ioanas – medic oncolog

Liliana Cojocaru

Liliana Gheorghe(Lepadatu) –studii medii

Liliana Maria Ursache – studii universitare

Livia V. Neacşu – arhitect

Liviu Bejenaru – arhitect

Liviu Constantin Petraru – studii universitare

Liviu Davidescu – arhitect

Liviu Padurariu – studii universitare

Liviu Şoptelea – artist plastic

Liviu Suhar – artist plastic

Lucia Iacobut

Lucia Pop – psiholog

Lucia Voicu

Lucretia Nechifor – studii superioare

Luiza Butnariu – profesor

Luminita Lostun

Lupu Ela

Magda Barbu

Marcel Maftei

Magda-Tatiana Chirazi – studii medii

Marga Mihailescu – arhitect, Director la 4Dimensions

Manolache Mihai

Mara Oprea – studii universitare

Maria Albani – artist plastic

Maria Bulină

Maria Cantacuzino

Maria Cioata – artist plastic

Mária Jakab – arhitect

Maria Junghietu – actrita

Maria Ligia Radu

Maria Duda

Maria Danciu

Mariana Cerbu

Mariana Condrea – c. arhitect

Mariana Dumitru

Mariana Ianuş

Mariana Matei – profesor

Mariana Molnar

Marin Micu

Marcica Ungureanu

Marinela Birlea

Marinela Ivan – dr. inginer

Marilena Murariu – artist plastic

Marit Kahalani – studii medii

Mari Ful

Marin Micu –

Marius Zah

Matei Bogoescu – arhitect

Micuta Trandafir

Mihaela Adina Ignătescu – Şorodoc – Consilier Juridic

Mihaela Catalina Anton

Mihaela Ccia – studii universitare

Mihaela Imm

Mihaela Paraschiv

Mihaela Siminiceanu – studii universitare

Mihail Cristian

Mihai Driscu – arhitect, prof.dr.arhitect Facultatea de arhitectură Iaşi, preşedinte Filiala OAR – Iaşi.Vaslui

Mihai Gramaticu – profesor

Mihai Panzaru Pim – studii universitare

Mihail Gavril – artist plastic

Mihai Munteanu – arhitect

Mihai Rastoaca – inginer

Mihailescu Stefan – designer

Mircea Gheorghiu – profesor UNATC

Miruna Blejan

Mioara Radulescu

Mona Serbanescu – studii universitare

Monica Agapie – studii universitare

Monica Chiriac – arhitect

Monica Fechete

Monica Lotrenu – arhitect si istoric de arta, Fundatia Culturala Inforom

Morell Iosef – arhitect

Neagu Stupar Cecilia

Mugur Badulescu – studii universitare

Nicolae Grigore Marasanu – avocat

Nicolae Moldovanu

Nicholas Theodoresco – artist plastic

Nicoleta Daraban – economist

Nikolin Svetlana – jurnalist

Nicu Marin

Nina Chirica – studii medii

Nina Duru – studii superioare

Nistor Maria -psiholog, sociolog, profesor

Nuta Mihai – arhitect

Oana-Ecaterina Bandarau

Oana Oprea – arhitect

Oana Maria – studii superioare

Oana Pacurar – artist plastic

Oana Savu – studii universitare

Octavia Floria Popeea – arhitect

Olga Crainiciuc – inginer

Olga Macoveciuc

Oltea Modesta Modesta

Oprea Gina

Ovidiu Jugariu – studii medii

Otilia Tunaru – studii universitare

Paranici Ileana – studii universitare

Paraschiva Bondor – studii universitare

Paul Scundu

Petruake Tipau – arhitect

Petruta Liviu – designer, restaurator

Petru Motpan – studii medii

Pletea Adrian – studii medii

Popescu Victoria

Popescu Vlaicu – studii universitare

Racasan Horatiu – arhitect, urbanist

Radulescu Lucian

Radu Antonovici – studii universitare

Radu Gaina – producator de televiziune la TVR

Radu Sava – arhitect

Radu Slavila

Radu Tîrnovean – artist plastic

Radu Teaca – Prof. Dr. Arh. la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti

Radulescu Lucian – arhitect, membru PROPATRIMONIO

Raicu Nicoleta – studii medii

Raluca Grigoriu – arhitect

Rares Kerekes – artist plastic

Razvan Cojocaru – arhitect

Remus-Adalbert Buta – artist plastic

Robert Stanescu

Robert Szasz

Rodica Banu

Rodica Bordeianu –

Rodica Iavorovschi – c. arhitect

Rodica Manea

Rodica Murarescu

Rodica Oltean – jurnalist

Rodica Titu – studii universitare

Robert Szasz – subinginer

Romario Patraş – student arhitect

Romeo Constantin Butusneac – arhitect

Romeo Lucas

Rotaru Sanda – studii universitare

Roxana Maria Gheorghiu – arhitect

Roxana Penisoara- Pirvu

Ruben Mihai – arhitect

Ruxandra-Oana Marin –studii universitare

Roxana Palfi – arhitect

Roxana Sorina Doican

Rudolffo Vizintin

Ruxandra Nemteanu – arhitect

Sanda Bucur

Sanda Paduretu – studii superioare

Sandy Halgas – studii medii

Sandor Cseke

Serban Roman – arhitect

Sergiu Puscasu(Serghei)

Septimius Dobra –arhitect

Silvestru Sergiu – voluntar la Ambulanta pentru Monumente – Transilvania Sud

Silvia Pintea – arhitect

Silvia Slug – economist

Simon Alexandru – arhitect

Simon Gabriela – arhitect

Slic Mircea

Solomon Ana

Sonia Mihaltian – studii superioare

Sorin Cristian Popa – fotoreporter

Sorin Stamate – arhitect

Sorana Dorneanu

Ştefan Ghenciulescu – arhitect,

Stoian Ion

Suzana Pricop – studii medii

Tamara Sabin – studii universitare

Tana Lascu – arhitect

Tavi Potop – inginer

Teodora Voicila – arhitect

Terezia Tranculov – arhitect

Timea Balogh – arhitect

Toma Enache – actor, regizor

Tomniţa Florescu – profesor dr. arhitect la Ion Mincu University of Architecture and Urbanism

Toma Galan

Totu Irina Gabriela – consilier

Trofin Gabriela – arhitect

Tutu Vasile Vranceanu – arhitect

Ujeuca Dan – arhitect

Ursachi Maria

Valentina Doboară

Valentin Onişoru

Valeria Muntean

Vali Tudose

Victoria Bacarin – studii universitare

Victor Datcu – studii superioare

Victor Tirlea – arhitect

Vilma Stan – regizor secund

Violeta Greciuhin

Violeta Mihliuc

Violeta Raducan – conferentiar dr. arhitect

Viorel Craciun – arhitect

Viorel Marin – studii universitare

Viorica Ududec

Vio Viorica

Vizitiu Georgeta

Vlad-Iulian Fodor –artist plastic

Zamfira Ludovica Muresan – profesor

Zancu Paraschiva – arhitect

Zoe Dragota – functionar

Zsolt Nagy – arhitect

……………………………………………………………………………………………………………………………

Muzeul Şcolii de Arhitectură

Arhitectură, Restaurare şi Urbanism în România

Speak Arch

Painting Art

……………………………………………………………………………………………………………………………….

Lista este deschisă, nu am reuşit să centralizez toate adeziunile, vin in continuu.

justitiarul
22 februarie 2021 la 13:29

Care bogăție stimate domn!!! Un pavaj de beton lăsat moștenire de Ceaușescu??? Care monument stimați domni!!! Se pot compara betoanele din centrul nou cu vreun monument gen Voroneț sau Sinagogile evreiești??? Pana unde poate merge prostia omenească???

Autentifică-te pentru a răspunde
Sătmărean get-beget
19 februarie 2021 la 10:21

Pentru @Iancu:
De ce trebuie să canalizăm orice subiect pe planul conflictului interetnic?
Dacă Centrul Nou înseamnă simbolul românismului, e jale mare.
După părerea mea simbolul românismului sunt: Mănăstirea Voroneț, Castelul Peleș, Cazinoul din Constanța, Ateneul Român, Palatul Culturii din Iași, și altele.

Autentifică-te pentru a răspunde
Iancu
19 februarie 2021 la 07:41

va rog sa notati. Extremistii maghiari echivaleaza comunismul cu romanismul si ei si-au gasit in centru nou un simbol al romanismului si vor sa-l distruga. asta este esenta acestui scandal. Sa vedeti dragi romani ce va urma……

Autentifică-te pentru a răspunde
Constructor
19 februarie 2021 la 07:28

Am spus clar: Licitatia s-a facut cu dedicatie pentru BETON.
Daca se schimba placile de BETON cu GRANIT se mai repara ceva.
Cu atita beton se va incalzi vara Satu Mare cu 10 grade in plus.
Voi nu vedeti ca este o afacere?

Autentifică-te pentru a răspunde
Pap Remus
19 februarie 2021 la 06:36

Mausoleu grandoman epoci de aur , a comunismului security.

Autentifică-te pentru a răspunde
ernest
19 februarie 2021 la 02:12

Propunerea me este :
Toti semnatarii ecestei lista sa scimbe domiciliul (resedinta ) in Satu M.are ,daca se poate in blocurile din centrul noua sa aiba satisfactia ca traiesc intr-un mediu ambiant,preferet ptr ei ,,Brutalismul nu e un stil comunist, aşa cum se vehiculează în anumite cercuri, brutalismul este de sorginte capitalistă ” Daca un primar,un consilier local trebuie sa aiba domiciliu stabil in localitatea unde candideaza, eu cetateanul care am trait 40 deani in Satu Mare,nu mai am dreptul de vot la alegerile locale pe motivul ca nu mai am resedinta in localitate, sa nu caute sa oblige aceste persoane ( semnatarii petitiei ) lucuitorii orasului,pe ce pavaj sa calce zi,de zi ,ce candelabru si ilumineze piata sau strada unde traiesc.

Autentifică-te pentru a răspunde
Sătmărean get-beget
18 februarie 2021 la 22:56

Cea mai impozantă clădire construită în stil brutalist: sarcofagul reactorului IV. de la Cernobîl.
Eu propun să intre în patrimoniul UNESCO!

Autentifică-te pentru a răspunde
HBC
18 februarie 2021 la 18:49

centru nou arata ca un sarcofag din beton , un monument al comunismului vesnic….

Autentifică-te pentru a răspunde
Patriot
18 februarie 2021 la 11:26

Asta se face sa se șteargă urmele romanismului în Satu Mare!
Mie îmi plac mai mult clădirile din centrul nou decât darapanaturile din centrul vechi!
Al treilea pod peste Someș nu era mai importanta pentru confortul populației decât sa stricam ce e făcut deja?

Autentifică-te pentru a răspunde
Gruiță
18 februarie 2021 la 09:58

Mă raliez ideii de ansamblu a mesajului transmis de comunicat.

Autentifică-te pentru a răspunde
ciora
18 februarie 2021 la 09:54

Daca pavajul va fi vopsit in culorile Steagului National-rosu-galben-albastru, Palatul Administrativ in aceasi culoare , nu am nimic impotriva renovarii din centrul nou. La fiecare 20 de metrii sa fie arborat steagul Romaniei si intru-n colt undeva sa apare si steagrile UE si al Ungariei. Proiectul fiind finantat de EU , banii ramasi in plus sa fie transferati la partidul FIDESZ, sefii primarului.

Autentifică-te pentru a răspunde
Pop Olimpia
17 februarie 2021 la 23:34

Nu neapărat ce e vechi e și valoros! Fântâna din centru ,cat o fi ea de simbolica nu a funcționat niciodată( maxim 8 ore in 30 de ani),clădirea SPA este urâtă,ineficiența nefuncțională,la fel și casa de cultura,chiar daca e plina de cruci din beton și alte trimiteri folclorice ,e masiva,greu de întreținut și eficientizat! iar pavajul ..care e farmecul lui? La fel rampele spre dig sunt un pericol nu un monument! Sa nu exageram !

Autentifică-te pentru a răspunde
Sătmărean get-beget
17 februarie 2021 la 22:15

Asta era o piață la care poți să strici ceva? Orice faci cu ea, mai urâtă decât a fost nu poate deveni!
Stimaților arhitecți care ați semnat această petiție: ați văzut proiectul, sau vă luați numai după niște zvonuri lansate de niște așa-ziși apărători ai culturii? Ați văzut ce ați semnat? Niște aberații debitate de minți odihnite, formulate fără a ține cont de regulile elementare ale limbii române. Cunoașteți lista cu patrimoniul UNESCO? Ia dați o căutare pe Google, puneți mâna pe inimă, și spuneți, că această listă fără opera lui Gaudi de Satu Mare nu este completă.
I-auzi mă, brutalism! E cel mai oribil, mai sinistru centru civic din România, și bănuiesc, că din toată Europa. Credeți că dacă-i dați o denumire, va fi mai estetic?

Autentifică-te pentru a răspunde
Satmarean 1
17 februarie 2021 la 19:11

Asta mai lipsea. Sa se trezeasca unii acum cand lucrarile sunt in toi si sa spuna ca nu e bine. Ce nu se respecta? Se darama palatul admin? Vor sa puna inapoi piatra cubica veche?Lumea evolueaza. Acum ne trebuie piste de bicicleta ,banci de stat jos pt batrani, o fantana arteziana moderna etc.
Ce,parca peste 100 de ani tot pastrezi ceva cum a fost acum 50 de ani? O prostie. Da, nu sunt de acord sa se demoleze o cladire veche ci din contra sa fie reabilitata,dar aici nu e vorba de asa ceva. Da, avem nevoie de un centru nou si vechi, modern la cerintele actuale. Atunci hai sa nu mai facem nici pasarela, pt ca vor fi taiati trei copaci, si nu a fost acolo acum 50 de ani! Si acum ce va urma? Va spun eu: se vor sista lucrarile, va urma alt proiect care sa respecte ,cica, arhitectura veche, cautare de alte fonduri,pt ca cele de acum se vor pierde, iar centru nou va fi in urmatorii 10 ani un santier in stationare. Asta e tara de rahat in care traim.

Autentifică-te pentru a răspunde
Sătmărean get-beget
17 februarie 2021 la 17:30

Ăsta-i bancul lunii: Centrul Nou ca patrimoniu UNESCO!

Autentifică-te pentru a răspunde
Sătmărean get-beget
17 februarie 2021 la 17:27

Totuși, nu vi se pare cam aberant să-l compari pe Porumbescu cu Gaudi?

Autentifică-te pentru a răspunde
Asistentul
17 februarie 2021 la 15:52

Nu sunteti singuri in aceasta lupta pentru DREPTATE. Nu va lasati intimidati mergeti pina la capat. Este o a facere mur.. dara… mur.. dara de milioane de euro.

Autentifică-te pentru a răspunde
Sătmărean get-beget
17 februarie 2021 la 15:39

Eu așa știu, că blocurile turn (printre care în poză se văd turlele bisericii) au fost plasate acolo tocmai ca să acopere sinagoga și biserica.

Autentifică-te pentru a răspunde
careeanul
17 februarie 2021 la 14:22

Ce parere are DICOT, Procuratura,Politia,Curtea de Conturi, Arhitectii satmareni ?

Autentifică-te pentru a răspunde
Anchetatoru'
17 februarie 2021 la 08:57

Ceea ce se intampla la Satu Mare este de competenta DIICOT Central

Autentifică-te pentru a răspunde
ionel
17 februarie 2021 la 08:13

O mizerie de afacere facuta in cardasie cu o firma de betoane, pe banii nostri, ai contribuabililor. Mizerie! Ideea unui primar mai mult decat indoielnic. DNA?!

Autentifică-te pentru a răspunde
Liviu
16 februarie 2021 la 22:32

O actiune impresionanta. Noi satmarenii vedem ca nu suntem singuri
Satu Mare este o noua ROSIA MONTANA. Daca nu este suficienta aceasta lista pentru oprirea VANDALISMULUI CULTURAL atunci nu mai stim ce se poate face.

Autentifică-te pentru a răspunde
Student
16 februarie 2021 la 19:12

As dori sa ma inscriu pe lista. Cum procedez?

Autentifică-te pentru a răspunde
Fost satmarean
16 februarie 2021 la 19:10

Am plecat din tara acum peste 30 de ani. Am amintiri frumoase despre Satu Mare. Cum este posibil sa distrugi o bogatie pe care au lasat-o parintii tai? Nu inteleg de ce se schimba ceva ce dureaza o mie de ani!
Pacat.

Autentifică-te pentru a răspunde
Depresie
16 februarie 2021 la 18:47

Sos! Stop discriminarii între medici , mai ales la cei care lucrează cu copiii
privind concediile de odihna și repartizarea garzilor ca altfel ni se distruge sănătatea de tot, care și asa este afectata!!!

Autentifică-te pentru a răspunde