
Una dintre ele este „planta nemuririi”, o plantă cu un nume aproape necunoscut în România, dar cu o reputație impresionantă în Asia.
Cunoscută științific drept Gynostemma pentaphyllum, „planta nemuririi” este o plantă cățărătoare care crește în regiunile muntoase din sudul Chinei, Vietnam, Coreea și Japonia.
În medicina tradițională chineză, este apreciată de secole pentru proprietățile sale de echilibrare a organismului și întărire a vitalității. Supranumită „ginsengul săracului”, această plantă conține gipenozide – compuși foarte asemănători cu ginsenozidele din ginseng – care au efecte antioxidante puternice, contribuind la reglarea metabolismului, îmbunătățirea funcției mitocondriale și susținerea sistemului imunitar.
Ceaiul de „planta nemuririi”, amar la gust dar cu o tentă subtil dulceagă, este de opt ori mai bogat în antioxidanți decât celebrul ceai verde.
Potrivit autorului Aziz din cartea „Revoluția fără vârstă”, infuzarea a una-două lingurițe de frunze uscate în 250 ml de apă oferă un elixir amar, dar cu beneficii semnificative pentru sănătate: scăderea colesterolului, susținerea ficatului, reducerea tensiunii arteriale și combaterea stresului oxidativ.
Totuși, nu este o plantă lipsită de contraindicații. Unele persoane pot experimenta greață, amețeli sau tulburări digestive. Mai mult, pentru cei care urmează tratamente medicamentoase, interacțiunile potențiale cu jiaogulanul fac obligatorie consultarea unui medic înainte de consum.
Morcovii și mitul vederii: cum a păcălit propaganda britanică lumea
Dar nu doar plantele misterioase din munți pot deveni subiecte de legendă. Uneori, și un simplu morcov poate fi transformat într-o armă secretă – cel puțin în ochii opiniei publice.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, britanicii au pus la cale o campanie de dezinformare care a rămas în istorie drept una dintre cele mai ingenioase strategii de propagandă.
În încercarea de a ascunde existența unui nou sistem radar folosit pentru a detecta avioanele germane în timpul raidurilor de noapte, Ministerul Informațiilor din Marea Britanie a lansat o poveste: succesul piloților de vânătoare britanici s-ar fi datorat consumului masiv de morcovi. Morcovii, bogați în vitamina A, ar fi îmbunătățit vederea nocturnă a acestora, permițându-le să doboare avioanele inamice în beznă totală.
Presa a preluat povestea, iar publicul a fost atât de convins încât populația civilă a început să consume mai mulți morcovi, în speranța că se vor descurca mai bine în timpul întreruperilor de curent impuse de război.
Desigur, adevărul era cu totul altul: tehnologia radar salva vieți, nu beta-carotenul. Cu toate acestea, mitul a prins rădăcini adânci. Până azi, mulți cred că morcovii pot transforma vederea într-una „de pisică”.
Între miracole naturale și iluzii bine regizate
Atât „planta nemuririi” cât și morcovii ne arată cât de ușor pot deveni alimentele parte a unui discurs mai amplu – fie el medical, simbolic sau propagandistic.
Pe de o parte, avem o plantă puțin cunoscută, dar cu proprietăți confirmate științific, folosită de secole în medicina tradițională.
Pe de altă parte, avem o legumă banală, transformată de urgență într-un aliat de război pentru a masca o descoperire tehnologică de proporții.
Este important să distingem între realitate și mit, între beneficiile dovedite și narațiunile construite în scopuri strategice.
Jiaogulanul chiar poate sprijini sănătatea, dar nu este o fântână a tinereții. Iar morcovii – oricât de buni ar fi pentru sănătatea oculară – nu ne vor transforma în vânători nocturni.
În final, poate că nu trebuie să alegem între plante minune și povești de război. Ci doar să rămânem curioși, bine informați și deschiși la a învăța mereu mai mult despre ce punem în farfurie… sau în ceainic.
Fii primul care comentează