Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

IFPLUS INFORMAȚIA DE DUMINICĂ

Planul de sistematizare al Municipiulul Satu Mare din anul 1973 cu detalii pentru Centrul Vechi

Planul de sistematizare al Municipiulul Satu Mare  din anul 1973 cu detalii pentru Centrul Vechi
După 34 de ani de la căderea regimului comunist de tristă amintire, lucrurile s-au mai așezat și ne putem face o imagine mai obiectivă despre ce a fost acum o jumătate de secol și ce este astăzi.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Acasa
Asculta acest articol

Istoria nu se întoarce, dar societatea face din când în când și pași înapoi. Adică mai mult se repetă lucrurile rele decât cele bune.

 

Propunem o întoarcere în timp și vă supunem un mic exercițiu de imaginație. Să ne imaginăm că la alegerile locale din iunie ar participa un personaj aproape legendar, Iosif Uglar. În timpul mandatului său de conducător al județului Satu Mare s-a construit mult. Una dintre construcțiile încă existente este Casa de modă din centrul municipiului Satu Mare. Era o construcție modernă care se pare că a marcat moda anilor 1970.  Cum s-a construit, ce dezbateri au avut loc, în ce măsură au fost implicați arhitecți, artiști, desemnați să execute proiectul? Reluăm în acest număr un articol apărut în presa locală, Cronica sătmăreană, din data de 30 ianuarie 1974. Nu procedăm la nicio cenzurare a textului. Vom vedea că, eliminând niște expresii, slogane specifice epocii, oameni de acum o jumătate de secol abordau anumite probleme la modul serios.  Este vorba despre proiectul de modernizare al municipiului Satu Mare.

 

 

Plenara cercului U. A. Satu Mare Plenara Uniunii arhitecților, care a avut loc în zilele de 23 și 24 noiembrie 1973 la Satu Mare, a avut ca temă dezbaterea schiței de sistematizare a municipiului Satu Mare şi detaliul noului centru. La lucrările plenarei au participat reprezentanți de frunte ai organelor locale de partid şi de stat: tovarășul Iosif Uglar, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean de partid, președintele Comitetului executiv al Consiliului popular județean, care a rostit cuvântul de deschidere, Ion Ienciu, prim-vicepreşedinte al Comitetului Executiv al Consiliului popular județean, Ioan Foriş, secretar al Comitetului judeţean de partid, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, Vasile Gîta, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, primarul municipiului Satu Mare, Gheorghe Darida, vicepreşedinte al Comitetului executiv  al Consiliului popular județean, precum şi o delegaţie de specialişti condusă de arh. Mircea Dima şi prof.arh.Nicolae Porumbescu, vicepreşedinţi ai Uniunii arhitecţilor.

 

 

Planul de sistematizare al Municipiulul Satu Mare  din anul 1973 cu detalii pentru Centrul Vechi
Planul de sistematizare al Municipiulul Satu Mare din anul 1973 cu detalii pentru Centrul Vechi

 

 

Au mai luat parte la plenară arhitecţi, reprezentanţi ai altor filiale judeţene ale U.A., factori locali angajaţi în problemele sistematizării. O scurtă vizită în oraş, cu prezentarea de către gazde a principalelor obiective existente sau în curs de execuţie, precum şi a problemelor pe care le are de rezolvat municipiul în următorii ani  a precedat plenara. După cuvântul de deschidere a urmat prezentarea schiţei de sistematizare a municipiului Satu Mare, proiect realizat de ISART în 1972 — şef de colectiv arh. Blanche Kerpel.
Schiţa, studiată în două variante ale creşterii populaţiei în următorii 20 de ani: 120 000 de locuitori şi, respectiv, 140 000 de locuitori — prezintă organizarea municipiului pe zone de funcţiuni corelate între ele, ținând seama atât de fondul construit existent — în mare măsură valoros şi cu specific local pregnant — cât şi de orientarea dezvoltării acestuia potrivit cerinţelor vieţii noi, moderne. Faţă de aşezarea veche a oraşului, orientat în totalitate pe o singură parte a Someşului, şi ca urmare a dezvoltării în ultimii ani a unor importante zone de locuinţe cu dotările aferente şi chiar a unor zone de depozite şi industrii în zona de sud, schiţa încearcă orientarea întregului oraş tocmai prin această dezvoltare în continuare a zonei de sud spre acest element natural major. Influenţa Someşului, în general pozitivă, ținând seama de frumusețea cursului său, poate fi şi distructivă, cum s-a dovedit cu ocazia inundaţiilor din 1970.

 

 

Pentru a preîntâmpina alte asemenea catastrofe s-a propus şi a intrat în execuţie un dig de cca 4 m înălţime faţă de cota actuală. Aceasta schimbă, însă, aproape în întregime ideea principală a schiţei, de orientare a oraşului şi a noului centru spre apă. în această situaţie s-au propus două variante ale organizării noului centru: una cu gruparea unor dotări importante pe malul Someşului, ridicate pe o platformă circulabilă auto la nivelul actual şi cu circulaţia pietonieră la cota superioară a digului, a doua prevăzând orientarea centrului nou spre centrul vechi, cu retragerea carosabilului de la dig, acesta rămînînd un taluz verde agrementat pentru promenadă. Prezentarea detaliului de sistematizare privind noul centru al oraşului a fost făcută de arh. Nicolae Porumbescu.  Discuţiile care au urmat au relevat, pe lângă o serie de aspecte reale şi critice şi o serie de idei valoroase, atât pentru schiţă, cât şi pentru viitorul aspect al oraşului. Participanții la discuţii au relevat calitățile oraşului, ca o suită de piese valoroase, de momente urbanistice, de ţesut urban deosebit, care ar trebui conturat, subliniat şi în viitor, iar realizările extraordinare de după inundaţii dovedesc că buna gospodărire de care dau dovadă locuitorii lui trebuie susţinută de cei care sunt chemaţi şi datori de a proteja valorile existente sau a crea altele noi potrivit concepţiilor moderne.

 

 

Sigur că au rămas de rezolvat o serie de probleme importante, printre care, în fapt, cea mai importantă, este problema regularizării apelor studiată pe plan teritorial, regional, cu clarificare pentru oraş, în funcţie de care se organizează toate celelalte zone şi se deschide oraşul spre oglinda de apă, arteră majoră cu posibilităţi de navigabilitate. De asemenea, rămâne în continuare în atenţia proiectanţilor rezolvarea problemelor privind circulaţia, aspectul arterelor de penetraţie, regimul de înălţime în zonele de locuinţe, zonele industriale, posibilităţile de rezolvare a noului centru într-una din variantele prezentate, cu menţiunea ca acesta, cu tot aspectul modern pe care trebuie să-l aibă un lucru nou, să nu contravină aspectului general actual al orașului (așa cum, spre regretul tuturor, o face clădirea noii case de mode, amplasată agresiv în zona centrului vechi atât de valoros).

 

 

 

 

Citește și:

 

Aeroportul Satu Mare: 88 de ani de la înființare.

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns