Image 1
Image 2

PLEONASMELE

Pleonasme frecvent folosite din limba română

Pleonasme frecvent folosite  din limba română
Printre greşelile de limbă frecvente pe care le fac românii se numără şi pleonasmul. 
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Expresii precum „a coborî jos”, „întuneric beznă”, „a avansa înainte” sau „babă bătrână” au pătruns în reflexul lingvistic românesc, putând fi auzite la tot pasul.

De unde provin cele mai des întâlnite pleonasme din limba română  

 

Pleonasmul este o eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, expresii, prepoziţii care se repetă în mod inutil în aceeaşi idee (DEX 2009). Multe dintre construcţiile pleonastice provin din alăturarea neglijentă a două sinonime care pot fi adverbe (decât numai, în afară numai de, în afară decât), prepoziţii (ca drept) sau conjuncţii (dar însă). Constituie surse ale pleonasmului şi împrumutul unor cuvinte din alte limbi sau neadaptarea corectă a neologismelor.
Pe de altă parte, dorinţa unor persoane de a fi cât mai convingătoare în exprimare şi de a sublinia o anumită idee a avut ca rezultat alăturarea neinspirată a unor cuvinte, cum ar fi;babă bătrână, ani de zile, a vedea cu ochii săi, a cădea jos, a auzi cu urechile sale.    „Foarte răspândite, fără a fi considerate pleonastice la prima vedere, sunt cocină de porci, mujdei de usturoi, slănină de porc, sloi de gheaţă, solniţă de sare, şorici de porc, stână de oi”, susţine profesorul Liviu Groza.
Unele pleonasme provin din calc lingvistic (n.r-procedeu mixt de îmbogăţire a lexicului şi frazeologiei unei limbi) si, potrivit lingviştilor, foarte multe dintre construcţiile calchinate sunt de origine franceză:   • a prevedea viitorul- prevoar vavenir • a îngheţa de frig – geler de froid  • a coborî în jos – descendre en bas • nul şi neavenit – nul et non avenue • l-am auzit cu urechile mele- je l’ai entendu de mes oreilles.

 

Cutremur de pământ;Profesoara de limba română Ileana Căprioară susţine că trebuie evitată repetarea determinantului „de pământ”, deoarece se regăseşte în definiţia substantivului „cutremur”.   Costum de haine (de baie);este un alt pleonasm destul de folosit de români. Ileana Căprioară atrage atenţia că nu este necesar să se specifice „de haine”, întrucât se subînţelege din definiția substantivului determinant „costum”.    Catastrofă tragică;în definiţia substantivului „catastrofă” (n.r. eveniment tragic de mari proporţii, cu urmări dezastruoase) se regăseşte sensul adjectivului determinant.    Perspectivă de viitor;sensul determinantului „de viitor” este inclus în definiţia substantivului „perspectivă”.   Leac vindecător;adjectivul „vindecător” nu mai este necesar căci leacul are drept rezultat vindecarea, explică Ileana Căprioară în lucrarea „Dicţionar de pleonasme”.   Alcoolemie în sânge;sensul determinantului „în sânge” este inclus în definiţia cuvântului „alcoolemie”-prezența alcoolului în sânge.   Bulion de roşii;sensul determinantului „de roşii” este inclus în definiţia substantivului determinant „bulion” (pastă conservată din pătlăgele roşii-DEX). Marele magnat;adjectivul mare este cuprins în definiţia substantivului „magnat”, care are la bază adjectivul latinesc „magnus” -mare. Corect ar fi magnatul industriei etc. A masacra în masă;a ucide cu sălbăticie şi în masă oameni care nu se pot apăra. Sensul verbului „a masacra” include şi sensul determinantului „în masă”. A aduce aportul:  Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, aportul este contribuţia adusă de cineva într-o acţiune comună. A aduce aportul este un pleonasm pentru că se repetă verbul „a aduce”.   Agheasmă sfinţită;sensul adjectivului „sfinţită” este inclus în definiţia substantivului determinant „agheasmă”.

 

 

Alte pleonasme;*-lihnit de foame; *avansaţi în faţă; *biografia vieţii -alienat mintal; *activitate laborioasă; *alegeri electorale; *limuzină de lux; *limonadă de lămâie; *lipom de grăsime; *entuziasm înflăcărat; *înalţi prelaţi bisericeşti; *a călca în picioare; *cicatrizarea rănii; *jurământ solemn; *a aduce aportul; *conducere managerială; *local public; *asigurarea securităţii; *a ateriza la sol; *performanţă remarcabilă; *concluzie finală; *dăinuie permanent; *pasaj de trecere; *azil de bătrâni; *spirit de glumă; *notorietate publică; *zorii zilei; *zbor aerian; *ziar cotidian; *a survola peste; *omletă de ouă; *palmares de succes; *pacient bolnav; *spital clinic; *summit de vârf; *stea luminoasă; *marea majoritate; *edilul oraşului; *cioban la oi; *hit de succes; *a considera de cuviinţă; *arşiţă toridă; *ieşi afară; *taci din gură; *atac agresiv;  *primejdia rea; *performanţă excepţională; *alocuţiune scurtă; *procent de… la sută; *a îngheţa de frig; *festivitate solemnă; *a reține pe loc; *a reuni laolaltă; *deosebit de remarcabil; *sloi de gheaţă; *a reproduce întocmai; *zvon fals; *prăpastie adâncă; *a pregăti în prealabil; *pălăvrăgeală fără rost; *căldură mare; *plajă de nisip.

 

CITEȘTE ȘI:

Activarea psihologilor din școli pentru “stimularea motivației pentru învățare”

Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*