Asculta acest articolPrintre nenumăratele zicale ale înțelepciunii populare sunt câteva de-a dreptul imbecile. Auzim foarte des două ziceri, deseori chiar cuplate : “nu mor caii când vor câinii” și “cine seamână vânt, culege furtună”. Aceste perle pot fi aplicate ultimelor evenimente politice, primirea lui Gigi Becali în PNL și lansarea candidaților USL, concomitent cu Congresul PPE ținut la București.
Becali putea umbri evenimentele majore. Într-adevăr, televiziunile de știri au consacrat mai mult spațiu cazului Becali. Dacă acestea au fost intențiile lui Crin Antonescu, avem de-a face cu un mare și subtil jucător politic, de talia lui Traian Băsescu. În schimb dacă liderul PNL a fost sincer și chiar îl vrea pe Becali în Parlament, reprezentant al PNL, este grav și trebuie tras un semnal de alarmă. În sensul că viitorul președinte nu va fi o simplă marionetă, un simplu simbol al statului cuminte și liniștit, ci un jucător. Viitorului premier nu-i va fi tocmai ușor. Puterea executivă, împărțită de Constituție între Guvern și Președinție, va fi motiv de ceartă în continuare.
Dar să ne întoarcem la evenimentele majore, cu adevărat importante. Lansarea candidaților USL a avut efectul scontat. PSD și PNL au demonstrat că sunt cele mai importante forțe politice din țară, capabile să mobilizeze uriașe mase de oameni. PDL, la rândul său, s-a comportant ca un partid adevărat, tratat de la egal la egal de marile partide de dreapta din Europa. Toată lumea ar trebui să fie mulțumită, inclusiv UDMR. În realitate, situația se complică. Liderii USL consideră că președintele Traian Băsescu a încălcat Constituția participând la o reuniune politică. În campania electorală deja începută, i se va reproșa acest lucru, permițând astfel președintelui să se implice din nou în viața politică. Este un reproș cu două tăișuri, un fel de a semăna vânt pe o mare care abia așteaptă o furtună care să răstoarne corăbiile dușmane.
Lucrurile se precipită și probabil vor constitui teme de dezbatere electorală. Lipsa unei întâlniri între Victor Ponta și cancelarul Angela Merkel nu a scăpat neobservată de presa internațională. Au profitat de ocazia mai degrabă alți prim-miniștri prezenți la București pentru întâlniri bilaterale. România nu a învățat încă se se comporte în context internațional. Lucrurile se fac pe jumătate. Partidele politice nu pot cădea la un consens pe probleme de politică externă. Exportă crizele interne, disensiunile, fără să aibă nimic de câștigat. Ce mare minune s-ar fi întâmplat dacă USL își amâna lansarea candidaților? Dar PDL ce a avut de câștigat reproșând PSD-ului că nu a fost în stare să organizeze Congresul Socialiștilor la București? Cearta, în acest caz, a fost începută de PDL. Merita să fie boicotat Congresul PPE. În schimb, așa cum spuneam, s-a pierdut o oportunitate de a discuta cu cea mai puternică șefă de stat din Europa. Victor Ponta nu are nimic de câștigat intrând în conflict cu ea. Nici publicul, electoratul USL, prezent pe stadionul Arena Națională nu a fost prea entuziasmat. În contra-partidă, alegerea unui reprezentant al PDL, Anca Boagiu, în conducerea PPE nu a trezit admirația a mii și mii de români. I-a lăsat indiferenți pe cei mai mulți, inclusiv pe electoratul PDL. Aceste realități spun ceva despre starea de spirit a națiunii. Probabil că românii vor merge la vot în 9 decembrie, dar fără prea mare chef. Nu mai există motivația de la alegerile locale. Niciun mare eveniment, fie el chiar de talie mondială, nu-l mai impresionează pe alegătorul de rând. Plictiseala electoratului ar trebui să-i îngrijoreze pe politicieni.
