Asculta acest articol
Cu siguranţă unii dintre dumneavoastră vă reamintiţi faptul că, înainte de evenimentele din anul 1989, la nivelul judeţului Satu Mare erau evidenţiate aproximativ 1.330 de hectare ocupate de viţă de vie. Cele mai mari suprafeţe care însumau aproximativ 1.000 de hectare erau ocupate de viţa de vie hibridă şi puţin peste 300 de hectare, din care majoritatea la Halmeu Vii, Beltiug, Viile Satu Mare, erau ocupate cu viţă de vie nobilă. Situaţia s-a menţinut relativ identică până la intrarea României în Uniunea Europeană, la sfârşitul anului 2007, după care s-au produs mutaţii în ceea ce priveşte cultura viţei de vie. Uniunea europeană a lansat Programul de reconversie în viticultură, prin care s-au alocat fonduri nerambursabile consistente pentru asanarea plantaţiilor de viţă de vie hibridă şi înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie nobilă.
Spre folosul sătmărenilor consumatori de vinuri nobile, indiferent că ar fi vorba despre vinuri albe, roze şi/sau roşii, în programul de finanţare s-au înscris şi numeroşi viticultori sătmăreni. Unii aveau experienţă în cultura viţei de vie, iar alţii au învăţat din mers tainele culturii şi ale vinificaţiei.
Pentru primele proiecte depuse pentru finanţare nerambursabilă s-au acordat 1.350 de euro/hectar, iar solicitantul era obligat să aibă terenul şi o parte de cofinanţare. Lucrurile au prins contur, iar pe măsura trecerii anilor au crescut costurile de înfiinţare, iar Uniunea Europeană a majorat apoi suma alocată la nivelul a 1.750 de euro pentru un hectar de vie nobilă înfiinţată.
Pe seama acestui program, au fost revigorate arealele viticole de odininioară precum Beltiug, Halmeu Vii, Dobra, Răteşti, dar au apărut şi alte areale în vecinătatea municipiului Carei, la Babţa, Turulung Vii ş.a. Prin acest program, podgorenii sătmăreni au atras fonduri care să asigure înfiinţarea a aproximativ 1.000 de hectare de viţă de vie nobilă, fiind folosite o serie de soiuri care în majoritatea lor erau aclimatizate în România.
Vinurile sătmărene apreciate
Dacă la lansarea Programului de Reconversie în Viticultură, la un concurs de pălincă găzduit de comune Bixad, o serie de specialişti în horticultură şi oenologie, recomandau sătmărenilor să nu se lanseze în cultura viţei de vie pentru că nu vor putea obţine performanţe, să rămână la producerea pălincii recunoscută naţional şi internaţional, sătmărenii s-au ambiţionat. Nu au luat în seamă recomandările. Aşa cum menţionam în cele de mai sus, au fost înfiinţate o serie de podgorii noi care au obţinut rezultate remarcabile în producerea vinurilor nobile de calitate. Multe dintre aceste vinuri albe, roze şi roşii au obţinut premii importante la concursurile din ţară, dar şi la cele din străinătate. Au fost puse în valoare cunoştinţele de până atunci, dar podgorenii sătmăreni s-au racordat din mers la ceea ce a însemnat şi înseamnă nou în viticultură. Cramele care au vechimi de sute de ani au fost adaptate noilor condiţii, altele au fost construite din temelii, butoaiele din lemn au ajuns să fie tot mai puţin folosite, fiind alese doar situaţii speciale, iar rezervoarele din inox alimentar au câştigat tot mai mulţi adepţi. S-au dovedit mai comode şi mai sigure pe parcursul păstrării vinurilor. S-a dezvoltat o reţea de desfacere, care din păcate, după anul 2020, când au fost impuse condiţii restrictive ca urmare a confirmării virusului COVID 19, afacerile cu vinuri nobile au înregistrat un regres, cel puţin la nivelul judeţului Satu Mare. Podgorenii nu s-au lăsat bătuţi, au continuat activitatea.
Ca un neajuns demn de subliniat l-au reprezentat în acest an 2024, arşiţa, căldurile excesive şi insuficienţa precipitaţiilor. Dacă vremea uscată şi căldura au condus la reducerea evidenţierii unor boli specifice viţei de vie don soiuri nobile, dar şi a dăunătorilor, neajunsul l-a consituit grăbirea coacerii, implicit a recoltării cu aproape trei săptămâni mai repede decât în alţi ani, dar se presupune că s-a produs şi mutaţie calitativă. Vinul va fi în acest an mai puţin, multe din boabe fiind deja stafidite la recoltarea unor soiuri, dar calitatea vinurilor va fi net superioară faţă de a celor din anii anteriori. A crescut la unele soiuri conţinutul de zaharuri până la 220 – 250 de grame pe litru, aciditatea a fost nesperat de bună, ceea reprezintă o garanţie pentru vinuri de mai bună calitate precum cele din anii precedenţi. Producţia de struguri, dar mai ales randamentul de vinificaţie au scăzut considerabil, în vreme ce majoritatea lucrărilor s-au menţinut în costuri, chiar dacă s-au înregistrat stropiri mai puţine, comparativ cu anii precedenţi.
Opinii ale viticultorilor
În condiţiile menţionate mai sus, când în acest an recoltatul unor soiuri de struguri a început undeva prin 20 august, am contactat câţiva viticultori sătmăreni pentru a afla detalii privind soarta vinului anului 2024.
Leiher Geza, viticultor pe raza comunei Beltiug, aşezare cu bogată tradiţie în domeniu, în care sunt peste 350 de pivniţe, ne spunea că este pe terminate cu recoltatul strugurilor pentru vin. Căldura excesivă a decalat culesul strugurilor cu aproape trei săptămâni, comparativ cu anii anteriori. Conţinutul de zaharuri a ajuns până la 250 de grame pe litru la anumite soiuri, fapt ce dă garanţia unor vinuri bune şi foarte bune în ceea ce priveşte mai ales tăria alcoolică, care se va apropia de 13. De foarte bună calitate, a precizat interlocutorrul, va fi şi tescovina, dacă viticultorii o vor produce pentru consum propriu. Din păcate, nici 10% din strugurii presaţi ajung să devină tescovină pe seama distilării borhotului. Pentru vânzare nu se mai produce tescovină. Nu este piaţă, chiar dacă această băutură alcoolică este considerată un real medicament.
Ca urmare a căldurilor excesive, strugurii s-au copt, iar la unele soiuri s-au remarcat boabe stafidite, motiv pentru care producţia de vin este considerabail mai scăzută pe seama unui randament de extracţie mai mic cu până la 25% faţă de anii precedenţi. Cu toate acestea, urmare a scăderii consumurilor de vinuri nobile din ultimii ani, podgorenii au stocuri, fapt ce-i obligă la menţinerea preţurilor actuale de vânzare a diverselor sortimente de vinuri nobile albe, roze şi roşii. Au fost probleme, aşa cum a subliniat interlocutorul nostru şi cu completările făcute în plantaţiile existente. În lipsa apei, mulţi dintre butaşii plantaţi s-au uscat.
Iuliu Huszti, proprietar de podgorie pe raza comunei Viile Satu Mare, a ţinut să precizeze că a început recoltatul strugurilor pentru vin imediat după 19 august, lucru neîntâlnit în ultimii 10 ani. Producţia de struguri a fost diminuată de secetă, iar arşiţa excesivă a condus la stafidirea unor boabe, cu sprijinul viespiilor şi a albinelor care au fost atrase de conţinut de zaharuri din struguri. Este momentul de a începe şi recoltatul strugurilor din soiurile roşii, mai tardive în coacere, pentru a nu înregistra pierderi de producţie în procesul prelucrării strugurilor. La unele soiuri se estimează o pierdere de producţie până la 30%. Zaharurile au valori cuprinse între 200 şi 250 de grame la litru, iar aciditatea pare idealaă, fiind cuprinsă în funcţie de soi, de la 4,5 la 6. Randamentul de exctracţie este în acest an situat la aproximativ 50%, în vreme ce în anii anteriori randamentul depăşea la unele soiuri 70%.
Dorin Năstase deţine podgorie pe raza comunei Halmeu. Asemeni celorlalţi podgoreni menţionaţi mai sus, tânărul podgorean ne-a confirmat faptul că recoltatul strugurilor din soiuri nobile pentru vinuri este pe terminate, spre deosebire de alţi ani, când unele soiuri se recoltau abia în luna octombrie. Conţinutul ridicat de zaharuri va da vinurilor din acest an un plus de calitate, asta şi ca urmare a faptului că se vor obţine cantităţi mai reduse de must, pe seama scăderii conţinutului de lichid din boabe.
Inginerul Ioan Pop, se numără printre puţinii horticultori sătmăreni care deţine livadă, dar şi podgorie cultivate în condiţii ecologice. Fiind o serie de interdicţii în ceea ce priveşte folosirea îngrăşămintelor chimice, dar şi a substanţelor de combatere a bolilor şi a dăunătorilor, din start producţia de struguri în acest caz este considerabil mai mică faţă de cultura în sistem clasic. Vinul din acest an o să fie de foarte bună calitate, dar mai puţin cu 25-30%, faţă de cantităţile obţinute în anii anteriori, când boabele nu au intrat prematur într-un proces de deshidratare forţată, de stafidire. Despre preţurile vinurilor doar atâta am putut afla că piaţa este în regres prin prisma consumului de vinuri şi nu pot fi majorate în ton cu creşterea cheltuielilor de întreţinere a viţei de vie.
Fii primul care comentează