Asculta acest articolAtâta vreme cât se fac experimente politice suntem în tranziție. Deci avem posibilitatea să ne schimbăm. Politicienii au constatat că întotdeauna câștigă ultimul experiment. Adică ultima alianță. Exemple istoriceȘ CDR, Alianța DA, USL. Urmează fuziunea PNL-PDL, supranumită marele PNL. Cu toate experimentele politica nu s-a schimbat. Politica nu se schimbă pentru că oamenii nu se schimbă.
Tot în categoria “experiment” se înscrie și reinterpretarea lui “împreună”. Nu au putut câștiga decât împreună. Toate vechile alianțe. Cine face apel la unire, la “concordie”, vorba lui Ion Iliescu din prima perioadă, nu are nimic de pierdut. Ultimul experiment, fără îndoială, aparține dreptei. Cele două partide din marele PNL s-au unit și au câștigat președinția.
Deși pare deplasat, Liviu Dragnea propune în micul său proiect de redresare a PSD un nou experiment politic. În prezentarea sa schematică se regăsesc elemente din toate alianțele trecute. Ceea ce se poate repede constata, toate alianțele au fost apanajul partidelor de dreapta.
Nu că dreapta ar fi mai predispusă experimentelor, ci pentru că stânga s-a născut gata coagulată, din controversatul FSN. Într-un fel sau altul, ca partid de guvernare sau ca principală forță de opoziție, partidul fondat de Ion Iliescu a dominat scena politică din ultimul sfert de secol. Liviu Dragnea anunță în mod oficial că stânga nu este înfrântă și nu se dă învinsă. Se pregătește și pentru câștigarea alegerilor viitoare.
PSD are președinte interimar, dar partidul în sine nu este o improvizație. Demonstrează acest lucru controlând pe față guvernul. Pentru a putea controla guvernul, partidul trebuie să fie unit, trebuie să existe o disciplină de fier. A dat exemplul organizației din Prahova. Dacă nu încetează scandalul, organizația va fi dizolvată. Le-a dat un avertisment și miniștrilor. Le-a trasat public sarcina de a aborda în public problemele legate din minister. Nu a mai fost nevoie să spună că altfel vor fi schimbați.
Cam la atât se limitează reformele în PSD. La disciplină, unire, comunicare unitară, controlată. În concepția PSD guvernarea înseamnă protecție socială. Este suficient pentru câștigarea viitoarelor alegeri? Depinde de modul în care acționează opoziția. PSD nu este singur pe scena politică. Are adversari puternici.
Un adversar tradițional este Intelectualul. Partidul fondat de Ion Iliescu nu a reușit să-și atragă de partea sa intelectualii decât în mod izolat. Liviu Dragnea își propune să depășească acest handicap. Dar nu este destul să-ți propui. Trebuie măsuri radicale. De exemplu propunerea unui pact pe cultură. Urmat de repartizarea unui anumit procent, ca în cazul pactului pe apărare. Și cultura intră în categoria siguranței naționale. Poate mai mult decât armele.
Proiectul propus de Liviu Dragnea naște zâmbete în tabăra PNL, dar creează o emoție în PSD. Scrisoarea sentimentală către Victor Ponta, de asemenea, este făcută să emoționeze. PSD are un avantaj din faptul că experimentul marelui PNL nu este împlinit. Pare foarte diferit față de fostele alianțe CDR, Alianța DA și USL. Prin lipsa programului. S-au bazat și încă se bazează prea mult pe președintele Klaus Iohannis.
Contribuția lui a constat în victoria din toamna anului 2014. Este de domeniul trecutului. Mai trebuie ceva. Poate nu ar fi rău să urmeze exemplul PSD-ului. PNL-ul nu are un Liviu Dragnea. Pentru că Vasile Blaga nu este recunoscut ca lider. Nu este lăsat să se desfășoare. Sigur, în noul PNL nu există disciplina din PSD. Este deficitar și la capitolul “împreună”, în interior operându-se încă cu “cei de la fostul PDL” sau “cei de la fostul PNL”.
Deci, care este ultimul experiment politic? Are Liviu Dragnea curajul de a arunca PSD-ul într-o nouă etapă, adică într-un experiment nou, destul de interesant pentru a atrage atenția? Și-a epuizat marele PNL oferta politică? Spre ce se îndreaptă cele două tabere? Ce surprize ne pregătesc? Să sperăm că nu se vor opri la postările de pe Facebook.
