TAXE

Pragul fiscal pentru IMM-uri: O măsură controversată care ar putea închide multe afaceri mici

Asculta acest articol

Guvernul României este în discuții cu Comisia Europeană pentru a amâna implementarea reducerii pragului fiscal pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) până în 2026, o schimbare ce ar implica ca majoritatea IMM-urilor să fie supuse unui impozit pe profit de 16%, similar cu cel al companiilor mari. Această măsură, dorită de oficialii europeni să fie aplicată mai devreme, ar reprezenta o greutate considerabilă pentru sectorul care angajează 70% din forța de muncă românească. În cazul în care nu se aplică această ajustare, România riscă să piardă până la jumătate de miliard de euro proveniți din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

În prezent, jumătate de milion de companii românești se încadrează în categoria microîntreprinderilor, beneficiind de un regim fiscal avantajos, cu un impozit pe venit de 1% sau 3%. Schimbarea propusă ar diminua pragul de clasificare a microîntreprinderilor la 60.000 de euro cifră de afaceri, afectând direct patru din cinci afaceri care ar trebui să adopte un impozit pe profit de 16%.

Declan Costello, de la Comisia Europeană, subliniază nevoia unei implementări rapide și ambițioase a acestei reforme, în timp ce Ana Maria Icătoiu, din partea Organizației Femeilor Antreprenor, insistă pe dialogul cu mediul de afaceri în luarea deciziilor. Antreprenorii exprimă îngrijorări serioase cu privire la posibilitatea de a susține costurile operaționale și de a investi în dezvoltarea afacerii sub noua sarcină fiscală.

Această reformă fiscală, care ar putea transforma profund peisajul afacerilor mici din România, se discută în contextul unei serii de modificări fiscale recente, adesea considerate destabilizatoare de către mediul de afaceri. Experți contabili, precum Valentina Saygo, sugerează că o perioadă de adaptare de doi ani ar fi ideală pentru a pregăti IMM-urile pentru această tranziție. Fără un acord cu Comisia Europeană, România se confruntă cu riscul pierderii unei sume semnificative din fondurile PNRR, subliniind importanța găsirii unei soluții echilibrate care să servească atât necesitățile economice ale țării, cât și cerințele europene.