Asculta acest articolPrimul-ministru Emil Boc se prezintă marţi în faţa Parlamentului, pentru a-şi apăra Cabinetul în faţa moţiunii de cenzură, a patra de când el conduce Guvernul şi la mai bine de jumătate de an de la demiterea sa, în octombrie 2009, în urma unei alte moţiuni.
Parlamentul dezbate marţi moţiunea de cenzură depusă e PSD+PC, “Opriţi genocidul social”, după ce preşedintele Traian Băsescu a cerut Parlamentului, fără succes, devansarea acestui termen, despre care a considerat că nu a respectat prevederile constituţionale şi regulamentare. Alături de Boc, şi miniştrii Elena Udrea, Adriean Videanu, Radu Berceanu, Cătălin Predoiu, Vasile Blaga, Gabriel Sandu se prezintă pentru a patra oară în faţa Parlamentului, ei fiind membri ai Executivului şi în formulele guvernamentale din 2009, când s-au depus alte trei moţiuni de cenzură, dintre care ultima a fost şi adoptată.
Actuala moţiune de cenzură depusă de PSD+PC încearcă să strângă voturile a 236 de parlamentari, în condiţiile în care liderul deputaţilor PSD, Viorel Hrebenciuc, a calculat că împreună cu liberalii, plus Daniel Oajdea, moţiunea ar întruni 213 voturi favorabile. Un alt vot care este posibil să se adauge acestui calcul ar fi cel al Teo Trandafir, care a anunţat luni seară că va vota moţiunea de cenzură. Alţi reprezentanţi ai puterii care au anunţat că vor vota moţiunea de cenzură sunt Daniel Oajdea, Georgică Severin, ambii aleşi ca parlamentari PDL, precum şi deputatul minorităţilor Nicolae Mircovici.
Ideea necesităţii unei moţiuni de cenzură a fost avansată, iniţial, de către liberali, deşi parlamentarii PNL nu pot iniţia un astfel de demers pentru că nu adună o pătrime din numărul total de senatori şi deputaţi cerut de Constituţie. În aceste condiţii, liberalii au apelat la cei cu sprijinul cărora ar fi putut depune o moţiune de cenzură, anume PSD, relateaza Newsin.
Social-democraţii se pare că nu au agreat însă că partenerii de opoziţie nu au discutat cu ei înainte de a anunţa o moţiune de cenzură pe care nu o pot depune singuri. După câteva discuţii între preşedinţii celor două formaţiuni politice, PSD şi PNL au anunţat totuşi că merg mai departe cu depunerea unei moţiuni de cenzură, fără să mai specifice foarte clar care este contribuţia unui partid şi care a altuia. Astfel că s-a ajuns la situaţia ca, doar cu câteva ore înainte ca preşedintele Traian Băsescu să anunţe măsurile de austeritate, PSD a făcut public faptul că pregăteşte o moţiune de cenzură, al cărei conţinut nu l-a elaborat şi nici nu l-a discutat cu PNL. Din momentul în care Cabinetul Boc a făcut publică intenţia de a-şi angaja răspunderea pentru adoptarea măsurilor de austeritate, moţiunea de cenzură s-a îndreptat împotriva acestora.
PSD şi-a asumat tot mai mult demersul iniţierii moţiunii de cenzură, iar vocile din rândul parlamentarilor puterii cu privire la faptul că opoziţia este dezbinată s-au înteţit. În plus, atât PNL, cât şi PSD au vorbit despre nevoia de alegeri anticipate şi au susţinut că nu preiau guvernarea decât cu programul propriu, liberal, respectiv social-democrat. În urma criticilor că, de fapt, reprezentanţii opoziţiei nu doresc în mod real să treacă moţiunea împotriva Guvernului, cei doi lideri – Victor Ponta şi Crin Antonescu – s-au repliat şi au anunţat că nu sunt despărţiţi de orgolii, ci sunt uniţi în faţa principalului obiectiv, anume dărâmarea Cabinetului Boc.
Vocile contestatare nu au vorbit numai din partea PSD şi PNL, dar şi din rândurile formaţiunilor sau grupurilor parlamentare care susţin puterea. Daniel Oajdea şi Severin Georgică sunt doar două nume, aproape necunoscute în urmă cu o lună de zile, dar foarte prezente în spaţiul media în ultima perioadă datorită atitudinii lor de revoltă la adresa PDL, a premierului Emil Boc şi a măsurilor angajate de Guvern.
Totuşi, parlamentarii sunt sceptici că există masa critică necesară pentru a reedita rezultatul de anul trecut, când trei formaţiuni parlamentare – PNL şi UDMR, ca iniţiatori, cu sprijinul PSD – au reuşit să adopte actul împotriva Guvernului, după alte două încercări eşuate în 2009.
Prima dintre moţiunile la adresa Guvernului Boc, intitulată “Marea păcăleală PDL-PSD”, a fost iniţiată de 124 de parlamentari PNL şi UDMR şi depusă la 4 mai 2009. Moţiunea a fost respinsă în 13 mai 2005, cu 130 de voturi pentru şi 272 împotrivă. Guvernul Boc era acuzat de “imoralitate” şi de neîndeplinirea promisiunilor din campania electorală.
În 17 septembrie 2009, 120 de parlamentari PNL şi UDMR au depus moţiunea “Guvernul PDL-PSD a hotărât: Decât muncă fără rost, mai bine puţin şi prost”. Textul moţiunii menţiona faptul că nu se impunea adoptarea unei legi “de o complexitate deosebită”, cum este cea a salarizării unitare, prin angajarea răspunderii. O săptămână mai târziu, în 24 septembrie 2009, moţiunea a fost respinsă, cu 112 voturi pentru şi 137 împotrivă.
După ieşirea PSD de la guvernare, 117 parlamentari PNL şi UDMR au iniţiat moţiunea “11 împotriva României”, moţiune depusă în 6 octombrie 2009. Iniţiatorii moţiunii de cenzură cereau demisia Cabinetului Boc pe motiv că este “nereprezentativ” şi “ilegal”, catalogându-l drept “camarila restrânsă a domnului Băsescu”. Moţiunea de cenzură a fost adoptată în 13 octombrie 2009 cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, iar Guvernul Boc a fost astfel demis, fiind prima dată în perioada postrevoluţionară când o astfel de moţiune trece în Parlament.
Fii primul care comentează