Asculta acest articolPreşedintele Franţei, Francois Hollande, a anunţat, luni, o serie de propuneri de modificare a Constituţiei care vizează Consiliul Constituţional, Consiliul Superior al Magistraturii, imunitatea prezidenţială şi campaniile electorale prezidenţiale.
La scurt timp după ce Consiliul Constituţional a respins legea care prevedea impozitarea cu 75% a veniturilor anuale mai mari de un milion de euro, Hollande a propus eliminarea foştilor preşedinţi ai Franţei din Consiliu. Prezenţa foştilor şefi de stat alături de cei nouă judecători constituţionali a fost instituită în 1958 de Charles de Gaulle, cu scopul de a crea un “muzeu” al foştilor preşedinţi şi de a le asigura o renta considerabilă. Cum durata mandatului prezidenţial s-a redus de la şapte la cinci ani şi cum a crescut şi speranţa de viaţă, numărul preşedinţilor prezenţi în Consiliu a crescut. În acest moment fac parte din aeastă instituţie fundamentală Valerie Giscard d’Estaing, Jacques Chirac şi Nicolas Sarkozy, ultimii doi având probleme cu justiţia. Toţi cei trei reprezintă dreapta franceză.
Propunerea lui Hollande nu se va aplica retroactiv, el urmând a fi primul preşedinte care nu va mai intra în Consiliul Constitutional la finalul mandatului. O lovitură de imagine bine gandită, în opinia analiştilor francezi, relateaza Cotidianul.
Mai departe, Hollande doreşte să reformeze statutul penal al şefului statului. Preşedintele vrea ca anchetele impotriva preşedinţilor să poate fi iniţiate în timpul mandatului lor, fie că privesc infracţiuni şi delicte care au fost comise înainte sau după alegerea în fruntea Frantei. Este vorba de modificarea fundamentală a articolului constituţional care oferă imunitate penală preşedintelui.
Hollande mai doreste si modifocarea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii, astfel incat avizul acestuia in ce priveste numirea unor noi membri ai Ministerului Public sa fie obligatoriu, si nu consultativ. Pana acum, procurorii republicii puteau trece in numirea lor peste avizul CSM.
Presedintele a mai propus si desfiintarea Curtii de Justitie a Republicii, insarcinata cu judecarea infractiunilor comise de membrii guvernului in timpul exercitarii mandatului. Hollande nu a precizat ce instanta va prelua aceasta atributie.
In cele din urma, presedintia Frantei a anuntat ca doreste eliminarea regulii alegerilor prezidentiale care conditioneaza intrarea in campania pentru Elysee de adunarea a 500 de semnaturi de sutinere din partea alesilor locali. Hollande considera ca aceasta conditie este tot mai greu de indeplinit si poate limita reprezentarea optiunilor unui numar mare de cetateni. O alta modificare ar putea suferi si legea finantarii campaniilor prezidentiale, care ar trebui sa prevada dreptul de rambursarea a unei parti a cheltuielilor pentru candidatii care au obtinut mai putin de 5% din voturi.
Fii primul care comentează