Primarii sunt nemulţumiţi de faptul că în urma aplicării coeficienţilor de ierarhizare pierd sporul de vechime

Asculta acest articol

Creşterile din ultima perioadă a tarifelor de furnizare la energie electrică, energie termică, scumpirea carburanţilor şi a combustibililor, rata exagerat de mare a inflaţiei sunt câteva din motivele pentru care, tot mai multe sunt cercurile în care s-ar impune corecţii, ca să nu le spunem majorări, la veniturile realizate de angajaţi, indiferent de sector (public sau privat), dar şi ale pensionarilor. Aceste majorări par a fi susţinute inclusiv de preşedintele Klaus Iohannis.

De o vreme, chiar se dovedeşte ca necesitate faptul că, angajaţii din sistemul public, indiferent că am vorbi despre personalul contractual sau despre funcţionarii publici, care nu au mai beneficiat de aducerea la zi a salariilor din anul 2019, perioadă de la care au avut loc o serie de schimbări, să se facă. Cum indemnizaţiile primarilor şi ale viceprimarilor din unităţile administrativ teritoriale sunt de câteva ori mai mari faţă de salariul minim pe economie, nici salariile funcţionarilor publici nu pot depăşi indemnizaţia viceprimarului. Se cuvine subliniat faptul că actualele indemnizaţii ale primarilor şi ale viceprimarilor, dar şi salariile personalului contractual şi ale funcţionarilor publici sunt calculate luând în seamă salariul minim pe economie din anul 2019, când acesta era de 2.080 de lei. Iată că acum, acest salariu este de 2.550 de lei, dar fără să se aplice la calculul veniturilor bugetarilor, la zi. Nu ne-am propus a fi purtători de cuvânt, susţinători ai bugetarilor, dar nici nu putem să nu consemnăm realitatea imediată semnalată de cei în cauză – necesitatea aducerii la zi a indemnizaţiilor şi/sau salariilor.

Coeficienţi de ierarhizare

Aşa cum probabil ştiţi, indemnizaţiile aleşilor locali – primari, viceprimari, alţi aleşi, sunt stabilite prin Legea 153 din 2017, fiind stabiliţi coeficienţii corespunzători indemnizaţiilor pentru persoanele alese în funcţii potrivit prevederilor Constiuţiei.

Coeficienţii sunt stabiliţi în funcţie de gradul unităţii administrativ teritoriale – reşedinţă de judeţ, municipiu, oraş, comună, fiind luată în calcul şi populaţia existentă potrivit ultimelor date ale recensământului populaţiei şi locuinţei, din urmă cu 10 ani.

Aşa se face că spre exemplu, primarul municipiului Satu Mare, cu populaţie de peste 100.001 de locuitori, beneficiază de indemnizaţie de 7,5 ori mai mare decât salariul minim menţionat mai sus, în vreme ce viceprimarul are coeficient de 6,5. Ca o regulă generală se cuvine menţionat faptul că, indiferent de gradul unităţii administrativ teritoriale, coeficientul de stabilire a indemnizaiei pentru viceprimar, este cu o unitate mai mic decât cel al primarului.
Iată şi alte câteva exemple< oraşe cu 20.001-50.000 de locuitori, primarul are coeficientul 6, iar viceprimarul coeficientul 5> oraşe cu până la 10.000 de locuitori precum Ardud, Livada, coeficientul pentru primar este de 5,5, iar pentru viceprimar de 4,5. Comunele cu 5.001-10.000 de locuitori, cum ar fi Moftin, Turţ, Medieşu Aurit, au coeficient de 5 pentru primar şi de 4 pentru viceprimar> comunele cu 3.001-5.000 de locuitori au coeficient pentru primar 4,5 şi pentru viceprimar de 3,5. Cei mai mici coeficienţi 4, respectiv 3 pentru viceprimari, aşa cum logic pare normal, sunt în cazurile comunelor cu până la 3.000 de locuitori.

Neajunsuri ca urmare a coeficientului de ierarhizare

Am contactat câţiva primari pentru a afla detalii privind coeficientul de ierarhizare a unităţii administrativ – teritoriale, dar şi unele neajunsuri care, în accepţiunea aleşilor locali, contribuie la discriminări.

Florin Ionici, primarul comunei Cămărzana, cel care, beneficiază de o indemnizaţie echivalentă cu 4 salarii minime pe economie stabilite la nivelul anului 2019, iar viceprimarul poate beneficia de indemnizaţie de 3,5 ori mai mare decât salariul minim pe economie, este nemulţumit. Interlocutorul este de părere că acest mod de ierarhizare este unul care aduce prejudicii unor angajaţi ai unităţilor administrativ teritoriale. Primarul Ionici spunea că indiferent de numărul locuitorilor unei comune, problematicile care necesită a fi rezolvate sunt aproape la fel, cu păstrarea ordinului de mărime, cu diferenţa că pe seama unei scheme de personal mai reduse, încărcarea angajaţilor este mai mare. Ar trebui gândită o altă modalitate de departajare, dacă este necesară.

Monica Sobius, primarul comunei Tarna Mare, ne spunea că la nivelul comunei, coeficientul de ierarhizare pentru primar este 4,5, iar pentru viceprimar de 3,5 ori salariul minim pe economice. La stabilirea acestor coeficienţi nu s-a luat în seamă faptul că pe măsură ce populaţia unei unităţi administrativ teritoriale este mai mare, coeficientul este mai mare, schema de personal la fel, iar în majoritatea oraşelor mai ales există servicii, şefi de servicii, directori, care preiau o serie din responsabilităţile care în prezent la sate cad pe umerii primarilor comunelor cu o schemă redusă de personal. Unde este în acest caz echitatea. Oraşele au serviciu juridic spre exemple, primăriile de la sate au doar secretarul general, cel care are şi rolul de jurist, de notar ş.a. Nu este normal aşa.

Incze Lajos, primarul comunei Halmeu nu s-a dovedit nemulţumit de indemnizaţie, dar a punctat faptul că o salarizare echitabilă se impune. În caz contrar, o parte din personalul de valoare din primării o să treacă în domeniul privat, acolo unde pentru anumite funcţii de execuţie, dar cu mai puţine controale şi consum nervos, vor primi un salariu mai mare. La Halmeu, coeficientul care decide indemnizaţia primarului este de 4,5 iar cel al viceprimarului este de 3,5.

Mihai Ghetina, primarul comunei Doba, lucrează în administraţia publică din anul 1992, când a fost ales viceprimar, iar din anul 1996, până acum este primar. Acesta a confirmat faptul că aceşti coeficienţi de ierarhizare nu sunt cea mai fericită modalitate de stabilire a indemnizaţiilor aleşilor locali. La Doba spre exemplu, coeficientul pentru indemnizaţia primarului este de 4,5 salarii minime, iar al viceprimarului de 3,5.
Este oarecum echilibrată şi salarizarea personalului din primării.

Responsabilitatea este imensă, iar numărul angajaţilor este relativ redus. Salariile angajaţilor sunt undeva până la 2,5 -2,8 ori salariul minim, fără a depăşi, indiferent de funcţie, indemnizaţia viceprimarului, nici măcar de secretarul general al unităţii administrativ teritoriale.

O administraţie modernă, eficientă, trebuie să fie bine plătită, fără să existe tentaţia de a trece în mediul privat, acolo unde, pentru anumite funcţii, salariile sunt considerabil mai mari. Primarul, viceprimarul şi anumite categorii de salariaţi pot beneficia de bonus de 10% pentru primul proiect cu fonduri europene în implementare, de alţi 10% pentru al doilea proiect şi de 5% pentru următoarul sau următoarele proiecte.

Primarii contactaţi au menţionat faptul că fiind stabiliţi aceşti coeficienţi de ierarhizare, majoritatea pierd cei 25% spor de vechime, care la final de carieră poate conta la pensie.