Asculta acest articolDrepturile comunității LGBTQ+ sunt frecvent subiect de dezbatere politică și socială, este esențial să înțelegem un fapt istoric adesea trecut cu vederea: de peste 150 de ani, activiștii LGBTQ+ și-au folosit drepturile garantate de Primul Amendament pentru a-și face auzită vocea și pentru a modela o societate mai dreaptă.
Primul Amendament al Constituției Statelor Unite, adoptat în 1791, garantează libertatea de exprimare, de întrunire, de presă, de religie și dreptul de a adresa petiții guvernului. Aceste libertăți au devenit unelte fundamentale în lupta pentru recunoaștere, egalitate și demnitate a persoanelor LGBTQ+. De la activiștii indigeni cu două spirite din secolul al XIX-lea până la creatorii de conținut din era digitală, această istorie este una de reziliență, creativitate și curaj civic.
Începuturile activismului LGBTQ+ în SUA
We’wha (1849–1896): ambasadorul cultural al identităților bispirituale
Într-o perioadă în care expresiile de gen și orientările sexuale care se abăteau de la normă erau ignorate sau patologizate, We’wha, o persoană bispirituală din tribul Zuni, a fost un pionier al activismului LGBTQ+. În anii 1880, We’wha a călătorit la Washington, DC, pledând pentru respectarea obiceiurilor tribale și protejarea identităților indigene. A ajuns chiar să se întâlnească cu președintele Grover Cleveland — un gest simbolic, dar cu rezonanță istorică.
În culturile native americane, persoanele cu două spirite sunt recunoscute ca având o identitate de gen complexă și, adesea, un rol spiritual special în comunitate. Astfel, We’wha nu a fost doar un ambasador al poporului său, ci și un reprezentant timpuriu al unei forme de activism queer în fața autorităților coloniale.
Activismul LGBTQ+ în secolul XX
Harvey Milk (1930–1978): vocea curajului în politică
Primul bărbat homosexual declarat ales într-o funcție publică în California, Harvey Milk a folosit toate instrumentele oferite de Primul Amendament — discurs public, organizare de proteste, petiții — pentru a obține drepturi pentru comunitatea gay. În ciuda unei atmosfere ostile, Milk a reușit să impună o lege antidiscriminare în San Francisco și a combătut inițiative legislative homofobe precum Propunerea Briggs, care interzicea persoanelor homosexuale să predea în școli.
Milk a fost asasinat tragic în 1978, dar moștenirea sa dăinuie: este un simbol al rezistenței prin exprimare și al angajamentului civic în fața discriminării.
James Baldwin (1924–1987): literatura ca armă împotriva urii
Romancier, eseist și activist, James Baldwin a transformat scrisul într-o formă de luptă. Într-o Americă segregată și homofobă, el a abordat teme tabu: intersecția dintre rasă și sexualitate, alienarea, ipocrizia religioasă și violența sistemică. Prin discursuri publice și participarea la Marșul asupra Washingtonului din 1963, Baldwin a demonstrat că libertatea de exprimare poate deveni o formă de eliberare personală și politică.
De la protest la politică de stat: lideri LGBTQ+ în secolul XXI
Sylvia Rivera (1951–2002): mama activismului transgender
Una dintre vocile centrale ale revoltei de la Stonewall din 1969, Sylvia Rivera a fost o prezență constantă în stradă, în fața instituțiilor și în comunitățile marginalizate. Ca activistă transgender de origine latino-americană, Rivera a cerut în mod insistent includerea persoanelor trans în mișcarea LGBTQ+. A cofondat STAR (Street Transvestite Action Revolutionaries), un grup de sprijin pentru tinerii fără adăpost și trans.
Ea a folosit dreptul de întrunire și petiționare pentru a influența legislația din New York și a pledat până în ultimii ani de viață pentru protecția celor mai vulnerabili.
Rachel Levine (n. 1957): vocea transgender în sănătate publică
În 2021, Rachel Levine a devenit primul oficial federal transgender confirmat de Senatul SUA. Ca secretar adjunct pentru sănătate, ea a promovat politici care vizează îmbunătățirea accesului la servicii medicale pentru persoanele LGBTQ+, în special pentru tineri.
Levine folosește presa, conferințele și canalele oficiale pentru a pleda împotriva stigmatizării și pentru includerea identității de gen în politicile publice de sănătate. Este un exemplu elocvent al activismului de instituție, bazat pe dreptul la exprimare și influență politică.
Sarah McBride (n. 1990): primul membru transgender al Congresului SUA
Aleasă în 2024, Sarah McBride reprezintă o piatră de hotar istorică. Activistă din timpul facultății, fostă stagiară la Casa Albă și colaboratoare a administrației Obama, McBride îmbină activitatea legislativă cu activismul public, susținând drepturi pentru familii, sănătate și combaterea discriminării.
Prezența ei în Congres este rezultatul unui lung drum de activism alimentat de libertatea de exprimare și de presă, folosite pentru a demonta stereotipurile și a construi politici echitabile.
Giiwedin (n. 2002): vocea indigenă cu două spirite în era digitală
Cu peste 200.000 de urmăritori pe rețelele sociale, Giiwedin este o figură emergentă a activismului queer și indigen. Creează conținut educațional despre istoria persoanelor queer în cultura nativă, limbă, spiritualitate și drepturi teritoriale. Prin platformele digitale, își exercită libertatea de exprimare și promovează cauze intersecționale precum dreptatea climatică și ajutorul reciproc în comunități marginalizate.
Fii primul care comentează