Asculta acest articol
Pe măsură ce ne apropiem de Sărbătoarea Crăciunului, supermarketurile fac eforturi şi chiar reuşesc să asigure o ofertă considerabilă de diverse sortimente de carne de porc.
Dacă în urmă cu aproximativ două săptămâni scriam despre nemulţumirea proprietarilor de ferme comerciale de creştere şi îngrăşare a porcilor din judeţ, de preţul derizoriu sub 9 lei pe kilogramul în viu, plătit de abatoare, iată că acum putem scrie despre aproape dublarea, chiar ceva mai mult, a preţului, atunci când vorbim despre sferturi de porci sacrificaţi. Aceste sferturi de porci, care au greutăţi de 10 – 15 kilograme, sunt ofertate la aproximativ 20 de lei kilogramul – preţ mediu. În cele 10 – 15 kilograme veţi găsi carne – pulpă sau spată, posibil costiţă, slănină ş.a. Au existat şi zile mai bune, în care pulpa de porc dezosată şi fără slănină s-a vândut la 14 – 16 lei kilogramul.
Cele de mai sus conduc consumatorul/ cumpărătorul la o confuzie privind randamentul de sacrificare a unui porc, mai ales dacă omul este şi cu anumite pretenţii.
Cum se evaluează greutatea unui porc?
Dar înainte de a cunoaşte randamentul de sacrificare, persoanele care doresc să cumpere porci graşi, adică, peste 100 de kilograme, îşi doresc să ştie, la nevoie modalitatea de estimare „la ochi”, a greutăţii grăsunului, mai ales că în ultima perioadă, chiar şi acum, preţurile de vânzare sunt suprinse între 15 şi 18 lei kilogramul în viu, în cazul porcului crescut în gospodăriile populaţiei, lucrurile sunt la îndemâna fiecărui curios. Cea mai simplă modalitate de a evalua greutatea unui porc, fără a face calcule matematice sofisticate, este de a măsura circumferinţa animalului imediat după picioarele din faţă, spre spate, iar apoi lungimea de la baza urechilor, la baza cozii. Cele două valori se însumează şi se împart la doi. Eroarea nu depăşeşte 3 – 5 kilograme, în comparaţie cu ceea ce ar indica cântarul.
Revenind la randament, părerile sunt împărţite. Unele voci spun că ar fi vorba despre un randament sub 75%, ceea ce ar conduce la ideea scumpirii carcasei cu peste 25%, faţă de preţul în viu, iar altele susţin că, piederea efectivă la sacrificarea unui porc o reprezintă materiile fecale şi ceva nesemnificativ din intestine.
În numeroase gospodării, mai ales în cele şvăbeşti, cei 9-10 litri de sânge dintr-un porc sunt valorificaţi pentru a face sângerete, sânge cu ceapă şi alte preparate tradiţionale. Nu vorbim despre pierdere.
Intestinele nu pot fi considerate pierdere integrală, acolo unde gospodinele pricepute le curăţă, inclusiv stomacul, fără a renunţa nici la intestinele groase. Odinioară, la tăierea porcului în gospodărie, cârnaţii se făceau în intestinele subţiri ale porcului, în vreme ce caltaboşul se făcea în intestinele groase, chiar şi lebărul, iar stomacul se folosea pentru a face toba.
Acestea fiind spuse, subiectul randamentului de scarificare a porcului rămâne un subiect deschis. Acesta poate fi estimat între 10 şi 28%, spun unii. Pierderea de aproape 30% se poate socoti dacă intestinele se aruncă, la fel şi sângele rămâne nevalorificat.
Cu orice socoteli făcute, se poate dovedi că randamentul de sacrificare la porc este cu mult peste cel care este la bovine şi la ovine, care este cu puţin peste 50%.
Fii primul care comentează