Asculta acest articol

Premierul maghiar știe arunca undița mereu în ape tulburi. Astfel el a găsit de cuviință să pomenească Polonia ca țară care nu face parte din teoria lui despre noua ordine mondială. Polonia, în opinia lui Orban, trece drept o oaie neagră, țara care urmează politicile greșite ale Uniunii Europene, ale întregului Occident și mai ales ale guvernului polonez în poziția ei față de Rusia.

Polonezii duc politici ipocrite, a afirmat Orban. Critică Ungaria pentru relațiile cu rușii, deși ei înșiși fac afaceri cu Rusia, prin intermediari. “Nu am văzut niciodată o asemenea ipocrizie din partea unui stat” a spus Orban.

Răspunsul Poloniei nu a întârziat să apară. Ungaria, nu Polonia este țara care face afaceri cu Rusia, a spus un adjunct al ministrului de externe polonez, ca răspuns la acuzația primului ministru ungar care acuzat Polonia că duce o politică ipocrită față de Moscova.

De observat că premierului Viktor Orban nu i-a răspuns omologul său de la Viena, nici măcar ministrul de externe, ci doar unul dintre adjuncți.
Politica lui Orban, a spus respectivul secretar de stat, este în prezent anti-UE, anti-ucraineană și anti-poloneză. De asemenea i-a reamintit lui Orban că Ungaria blochează în prezent o  sumă de 46 7 milioane  euro, sumă datorată de Ungaria Poloniei în contul echipamentelor militare transferate în Ucraina.

Nu Polonia face afaceri cu Rusia, spre deosebire de premierul Orban, care se află la marginea societății internaționale, atât în Uniunea europeană, cat și NATO a spus ministrul adjunct Bartoszewski.

Nu prea înțeleg, a continuat polonezul, de ce Ungaria vrea să rămână membră a unor organizații care nu-i plac atât de mult și care se presupune că o tratează atât de rău.

De ce Orban nu creează o uniune o unire cu  Putin și niște state autoritare de acest tip? În concluzie, zice polonezul de rangul doi sau trei, dacă nu vrei să fii membru al unui club poți oricând să pleci din el.

Despre ce este vorba? La Tușnad, Orban a acuzat Polonia că a provocat o schimbare a raportului de putere în Europa prin slăbirea axei Berlin – Paris în favoarea unei noi configurații: Londra, Varșovia, Kiev și țările baltice și scandinave. Aici intră de fapt și axa București.

În fapt acest lucru slăbește grupul Visegrád, un bloc format în anii 1990 din patru țări central-europene, care alături de Ungaria și Polonia includeau Slovacia și Cehia.

După 1990 lui Ion Iliescu i se reproșa că nu a aderat la grupul Visegrád, format din cele patru țări mai sus menționate care au reușit să adere la NATO și UE înainte de România.

De fapt acela era vechiul plan al Poloniei, bazat pe recunoaștere unei Germanii puternice, dar și a Rusiei ca o a treia forță politică, militară și economică importantă.

Viktor Orban lucrează cu jumătăți de măsură. El știe că a fi politician înseamnă a avea un apetit sănătos pentru publicitate personală.
Nu-l interesează situația geopolitică din anii 1990 când Polonia dă tonul, nu-l interesează că Germania a susținut Ungaria mai mult decât a susținut alte țări, printre care și România, ci îl interesează strict situația din anul 2024.

El joacă la două capete, făcând pe purtătorul de mesaj al Rusiei și Chinei, dar atârnat de sacul financiar al Bruxelles-ului, cu o posibilă racordare la SUA în cazul în care Donald Trump ajunge președinte.

Cât va ține politica lui de adolescent? Polonia este o țară cu o sensibilitate aparte. În România  PSD și PNL, la concurență, curtează UDMR pentru a completa majoritatea parlamentară după alegeri.

Marcel Ciolacu, după cum s-a văzut la ultima vizită a lui Orban la București, l-a primit  pe emisarul lui Putin în sufragerie, la o discuție în trei, cu Kelemen Hunor.

Viktor Orban pare să joace pe cai mari, dar Ungaria este prea măruntă, ca de altfel și România, ca să tragă sforile în politica internațională.

Orban creează doar știri de senzație, cu impact regional în zonă, dar care s-ar putea să aibă o oarecare influență în politica externă a Uniunii Europene.