Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

REMEDII

Remediile din frunze de căpșun și fragi erau recomandate pentru purificarea organismului

Remediile din frunze de căpșun și fragi erau recomandate  pentru purificarea organismului
Chiar dacă pentru unii cititori ar părea ciudat, încă în această perioadă puteţi recolta şi pune la uscat frunze de căpşun şi de fragi.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Acasa
Asculta acest articol

Preparatele de frunze de frag sunt astringente şi dezinfectante, fiind utile în tratamentul inflamaţiilor gastro-intestinale şi al mucoasei bucale.

Frăguţa, puţin mai mare decât un bob de mazăre, mult mai aromată decât căpşuna, este cunoscută pentru virtuţile vindecătoare încă din antichitate, când medicii romani o recomandau pentru reîntinerirea şi purificarea organismului.
Fragul de pădure (Fragaria vesca), denumit popular frăguţă, frag iepuresc, buruiană de fragi, afrange, franză, pomiţă, vărăguţă, căpşună de pădure, este o plantă perenă ce aparţine de familia rozaceelor. Prezintă un rizom şi stoloni. Înălţimea fragului este redusă (până la maximum 20 cm). Frunzele îi sunt, întotdeauna, trifoliate. Majoritatea speciilor de fragi au o mare perioadă de înflorire (mai – iunie) , după cum se menţionează pe site-ul ceai-verde.com. Florile sunt mici, albe, plăcut mirositoare. Fructele, comestibile, sunt mici, conice, roşii sau albicioase. Când sunt coapte, fructele au gust dulce-acrişor şi o aromă specifică.

 

Creşte în pădurile de foioase şi conifere din Europa şi Asia. La noi în ţară, frăguţele cresc prin fâneţe, pe pajişti, prin poieni, la marginea pădurilor, în tufărişuri, fiind răspândite din zonele joase şi până în zonele montane. Preferă solurile bogate în humus şi nutrienţi, umede dar şi însorite. De o vreme această plantă perenă se regăseşte şi în livezile din vecinătatea curţilor de la ţară.

 

Fructele conţin mucilagii, pectine, glucide, vitaminele A, B1, B2, PP şi C, acid salicilic, antocianidina, protide, lipide, acizi organici, săruri minerale de potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier şi fosfor, potrivit www.plantedevis.ro. Frunzele conţin taninuri elagice, fragarol, cvercetol, cvercitrina, citrol, saruri minerale, ulei volatil, zaharuri, vitamina C, acizi organici (citric, malic). Preparatele de frunze de frag sunt astringente şi dezinfectante, fiind utile în tratamentul inflamaţiilor gastro-intestinale şi al mucoasei bucale.

 

În cazuri de diaree, frunzele sunt un bun remediu deoarece au un conţinut mare de tanin, fiind recomandate şi în combaterea viermilor intestinali.

 

Pulpa fructelor, sub formă de piure, poate fi folosită în cosmetică ca măşti pentru prevenirea apariţiei ridurilor, împrospătarea şi strălucirea tenului. Frecarea pistruilor cu suc de fragi, poate duce la dispariţia acestora. Metoda este eficientă şi în cazul petelor solare. Datorită efectului diuretic, fructele consumate favorizează eliminarea toxinelor din organism, fiind utile şi în tratamentul eczemelor şi a altor afecţiuni dermatologice. Un tonic făcut din frunze de frag calmează inflamaţiile pielii şi ochilor.
Ca şi în cazul căpşunii, fragul de pădure poate produce la unele persoane reacţii adverse. Se recomandă precauţie în folosirea preparatelor obţinute din această plantă.

 

Frunzele au un gust astringent şi un conţinut bogat în tanin, flavonoide, săruri minerale – fier, sodiu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, calciu, siliciu, iod, brom -, frunzele mai conțin oxid de calciu și fier, substanțe proteice, zahar, celuloza, grăsimi, materie uleioasă, hidraţi de carbon, acid salicilic, vitaminele< A, B1, B2, C, E, K. Frunzele se păstrează uscate în pungi de hârtie, în locuri uscate şi aerisite, au proprietăţi astringente, antidiareice şi diuretice. Ele sunt benefice mai ales în afecţiuni ale aparatului urinar, boli de rinichi şi în combaterea diarei. 350 g frunze proaspete de frăguţe, se pun la macerat într-o sticlă, cu 1l alcool alimentar, două săptămâni, timp în care se agită sticla din când în când, se iau câte 4 linguriţe diluate în 100 ml apă, cu 15 minute înaintea meselor. Infuzie cu 1 linguriţă de frunze la o cană de apă clocotită, se lasă la infuzat 15 minute, se beau 3-4 căni pe zi.

 

Rădăcina de frăguţă mărunţită -2 linguriţe la 250 ml apă, se fierbe 10 minute, se beau 3-4 căni pe zi – este benefică în bolile vezicii biliare şi renale, ajutând la eliminarea urinei şi la dizolvarea şi eliminarea nisipului. Pentru spălături vaginale, 4 linguri de rădăcină mărunţită, se fierb, într-un litru de apă.
Extern frunzele sunt antiinflamatoare, un bun tonic al pielii – tratează inflamaţiile pielii, decolorează pistruii, previn apariţia ridurilor şi le atenuează pe cele existente.
Frunzele de căpşun pot fi folosite ca tratamente împotriva reumatismului, gingivitei şi arsurilor solare. Iată câteva dintre beneficiile frunzelor de căpşun.

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

Hidratarea pe timpul iernii

Hidratarea organismului pe timpul iernii este la fel de importantă precum este şi pe timp de vară. Există preconcepţia că deshidratarea organismului este un fenoment specific verii, însă aceasta se poate instala şi iarna, iar efectele sale pot fi chiar mai pronunţate.

Vâscul este remediu în boli ale sistemului nervos

LEAC

Vâscul este remediu în boli ale sistemului nervos

Oare câţi dintre noi, în ieşirile în natură pe parcursul anului, realizăm faptul că planta parazită denumită vâsc, pe lângă faptul că pentru anumite persoane reprezintă un gen – talisman la cumpăna dintre ani, are şi valenţe terapeutice.