Asculta acest articol[slideshow id=2119]
Nu stiu de ce, dar am impresia ca regimul comunist, asa cum a fost el cu toate relele ideologice, avea un respect mai mare fata de valorile trecutului decat in asa-zisa democratie romaneasca din zilele noastre. Marii clasici ai literaturii erau sarbatoriti si tradusi in limbi de circulatie universala. Se facea si propaganda, parca mai eficienta, in impunerea acestora peste hotare. Azi, in genere, ambasadele noastre si Centrele Culturale Romane au devenit un fel de sinecuri pentru tot felul de “specialisti” in orice, numai in ceea ce trebuie sa faca oficial nu.
“Cahiérs roumains d’études litteraires”
Zeci de ani, Editura Univers din Bucuresti edita trimestrial revista cu titlul de mai sus, publicatie care aparea in franceza, engleza, germana, spaniola, italiana, pentru uzul specialistilor din Occident, despre situatia literaturii romane la un moment dat. Iata, am in fata un numar dedicat in intregime lui Mihai Eminescu. Cum in aceasta saptamana se implinesc 160 de ani de la nasterea sa, este firesc sa scriem despre Poetul National nu cu ditirambi, ci cu date mai putin cunoscute de publicul larg. “Cahiérs roumains d’études litteraires”, condusa pe vremuri de un Mihnea Gheorghiu, Romul Munteanu, Adrian Marino, Zoe Dumitrescu Busulenga, Alexandru Piru, Mircea Zaciu sau Constantin Ciopraga, dedica un numar intreg (200 de pagini) lui Eminescu. Redau mai jos cateva titluri, in romaneste dupa texte publicate in alte limbi: Zoe Dumitrecu Busulenga: “Eminescu, referinta absoluta a poeziei romane”; George Munteanu: “Universalitatea operei eminesciene”; Petru Cretia: “Discursul Demiurgului”; Amita Bhose (India): “Cosmologia la Mihai Eminescu”; Beatrice Ungar (Germania): “Eminescu si Goethe”; Doina Derer (Italia) “Exegeze italiene dedicate lui Mihai Eminescu”; Ion Caramitru: “Simpozion la 100 de ani de la nasterea poetului”.
“Memoria Ethnologica”, revista de patrimoniu ethnologic si memorie culturala
Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Maramures a editat un nou numar al revistei semestriale cu titlul de mai sus. O publicatie-reper in domeniu, in tara si strainatate. Firesc, zicem noi, tinand seama ca Maramuresul pastreaza inca cel mai bine valorile in lume. Ca este un reper, o demonstreaza faptul ca in colegiul de redactie figureaza nume mari ai etnologiei europene sau de peste Ocean: profesorii universitari, precum Sanda Golopentia-Ertescu din SUA, Marianne Mesnil din Belgia, Filippo M. Zerilli (Italia), Herve-Pierre Lambert (Franta), Hans Gehl (Germania), Ignazio Buttitta (Palermo) etc. Revista este condusa in Baia Mare de Stefan Maris, Corina Isabella Csiszar, Delia Suiogan, Petru Dunca, Pamfil Biltiu.
Din sumarul pe iulie-decembrie 2009, am remarcat studiile etnofolclorice ale profesorilor din Europa pomeniti mai sus, idem un al lui Eugen Cinc: “Volume reprezentative de cantari bisericesti”; Virginia Popovic: “Banatul sarbesc de sud. Elemente de port popular romanesc”; Antoaneta Olteanu: “Reprezentari ale spatiului in credintele populare”; Stefan Maris: “Lumea de dincolo, intre spaima si fascinatie”. Nu lipsesc texte de culegeri de folclor particulare, date despre aparitii editoriale tematice, insotite de multe reproduceri fotografice realizare de Felix Sateanu, Carmen Darabus sau Virginia Popovic din Serbia.
Fii primul care comentează