Asculta acest articol
Poate niciun guvern de până acum nu a pornit atât de greu la drum. Promisiunile de reforme, de transformări radicale, par multe, dar în realitate sunt insuficiente pentru a crea senzația de schimbare. Din Planul Național de Redresare și Reziliență vedem că accentul se pune doar pe “reziliență”. Adică pe cele 30 de miliarde de euro care trebuie să aibă la fel de multă eficiență, în economie, ca vaccinul anti-Covid în pandemie.
Acest PNRR a intrat în consultare publică. Toată lumea are ceva de spus, dar ca în cazul tuturor consultărilor publice, titularul proiectului face exact ce vrea.
Prin urmare, singurul responsabil de eșecul programului rămâne guvernul. Iar în cadrul guvernului, principalul responsabil este partidul care a dat primul ministru.
Pe drept cuvânt, mai ales în ultima perioadă, opoziția critică guvernul la concret. Nu la modul general ca în prima parte a guvernării PNL-USRPLUS-UDMR. Deja se văd primele semne ale neputinței de a redresa economia.
Marea infrastructură este necesară, sunt necesare investiții majore, dar mai există și altceva dincolo de beton și cale ferată, dincolo de clădiri pentru viitoare spitale, dincolo de împăduriri.
Senzația generală este că guvernul confundă țara cu o societate comercială care are un singur scop: profitul. Cum cheltuie acest profit? Acoperă costurile cu propriul aparat, cu aparatul de stat. Dacă mai rămâne ceva, mai dă puțin la pensii. În rest, pare că nu se întâmplă nimic. Din cele 18 ministere nu se văd decât câteva, unde sunt mai mulți bani. Întâmplarea face că acestea sunt deținute de USR și PLUS. Acolo sunt concentrate și scandalurile.
Prin forța împrejurărilor, datorită pandemiei, acest guvern în întregul său, este unul de sacrificiu. Nu poți trece printr-o asemenea criză și să nu fii afectat. Erodarea sapă la temelia coaliției, dar, din păcate, nu se vede alternativa.
După controversata guvernare PSD-ALDE, de când a ajuns în opoziție PSD este în covalescență. A ieșit la fel de pleoștit ca țara întreagă.
Partid al sporurilor, al indemnizațiilor, al consiliilor de administrație, al pensiilor speciale, al agențiilor guvernamentale fără un program clar, al încercărilor de a încăleca Justiția, cu o imagine externă lamentabilă, PSD nu se poate erija acum într-o viabilă alternativă la actuala guvernare. Poate cârâi, dar nu poate mușca.
PSD este în continuare ca o găină beată. A instituit un stil de guvernare care a condus la mari dezechilibre sociale și economice și chiar culturale. De exemplu nu a pus bazele turismului cultural, preferând să investează în lucruri multe și mărunte. Cum ar fi “punctele de informare turistică”, săli de sport în localități fără locuitori.
Dacă guvernul actual nu este eficient, dacă nu există o reală alternativă la guvernare, despre ce plan național de redresare vorbim? “Reziliența” să fie singura noatră salvare, adică cele 30 de miliarde de euro?
După ce va trece pandemia se vor construi și spitale. Pe urmă vom aștepta altă pamdemie ca să vedem că atunci vom fi pregătiți? Chepeneag după ploaie.
Într-un fel, pandemia salvează imaginea guvernului. Lupta împotriva extinderii infectărilor pune în plan secund inactivitatea, neputința guvernului de a redresa economic țara.
A număra zilnic infectații, morții, a ține socoteala vaccinaților, este o treabă pe care ar putea-o face foarte bine un comitet de criză. Premierul și miniștri ar trebui să se ocupe de ceea ce se ocupă guvernele în condiții normale.
Rezultatele se lasă așteptate în toate domeniile. Criza sanitară nu dă semne că se ameliorează, situația din economie nu este mai bună decât pe vremea guvernelor PSD.
Ce avantaje are România datorită faprului că este condusă de un guvern de centru dreapta? Unul singur, desigur important: nu mai este criticată de Bruxelles, nu mai este oaia neagră a Uniunii Europene. Dar să vedem și avantajele de ordin economic, financiar. Sunt prea puține față de așteptări. Încă stăm la masa săracilor, a toleraților.
