Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Rodion Markovits a fost comemorat cu manifestări culturale la Sinagogă

simpozionul de la la sinagoga in memoria lui Rodion Markovits
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
simpozionul de la la sinagoga in memoria lui Rodion Markovits
simpozionul de la la sinagoga in memoria lui Rodion Markovits

Joi, 17 iulie, în organizarea Consiliului Județean (CJ) Satu Mare, a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT), Bibliotecii județene, Comunității evreilor, Societății maghiare de cultură din Transilvania și primăriilor Gherța Mică și Satu Mare, au avut loc manifestări de comemorare la împlinirea a 130 de ani de la nașterea scriitorului și omului de cultură sătmărean de etnie evreiască, Rodion Markovits.

De la ora 11,30, în Gherța Mică, manifestările au debutat cu depuneri de coroane la placa memorială a casei în care a trăit scriitorul. La ora 12, la sedul primăriei, a avut loc lansarea cărții “Reb Ancsli și alte povestiri vesele din Oaș“.

La Sinagogă manifestările au debutat cu un concert

Tot joi, de la ora 17, la Sinagoga Mare din municipiul Satu Mare, a avut loc un mini-spectacol artistic susținut de trio Consonantia condusă de celebrul violonist Rudolf Fatyol și recital folk, susținut de George Negrea, urmat de simpozionul denumit “Rodion Markovits – O paradigmă triplă de imagologie”, iar la final a avut loc lansarea cărţii  “Reb Ancsli și alte povestiri vesele din Oaș“.

La Sinagogă, la manifestări au luat parte membri ai comunității evreiești sătmărene în frunte cu președintele Asociației, Nicolae Decsei, oameni de cultură precum și reprezentanții unor instituții și ai editurii care a scos cartea lui Markovits. Cartea este o ediție princeps în două limbi, maghiară și română.

Președintele Decsei a deschis întâlnirea prin evocarea succintă a personalității celui comemorat, după care Felician Pop, directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) a prezentat invitații instituțiilor și anume pe Kereskenyi Sandor de la Muzeul județean, Robert Laszlo de la Biblioteca județeană, Muzsnai Arpad consilier județean și pe profesorul George Achim. Oaspeții de onoare au luat cuvântul în cadrul simpozionului iar la lansarea cărții, au avut scurte intervenții și reprezentanții editurii.

Markovits Jakab (prenumele şi l-a schimbat în Rodion la începutul carierei de scriitor) s-a născut în Oaş, la Gherţa Mică. Studiile liceale şi le termină la Satu Mare, mai întâi ca elev la gimnaziul catolic, apoi la Colegiul reformat. Urmează studii de drept la Budapesta, perioadă în care publică articole şi nuvele în mai multe ziare (Népszava, Korbács, Ifjú Erők, Fidibusz, Független Magyarország şi Szatmár és Vidéke). La începutul lui 1915 este înrolat în regimentul 12 infanterie, iar în vara anului 1916 cade prizonier, în Rusia.

Întors pe plaiurile natale, la Satu Mare, Markovits Rodion îşi deschide un birou de avocatură. Este redactor la cotidianului Szamos şi devine corespondent al publicaţiei Keleti Újság din Cluj. În anul 1925 publică, la Satu Mare, o culegere de proză scurtă cu titlul “Ismét találkoztam Balthazárral” (M-am întâlnit, din nou, cu Balthazar), urmată de alte cărți și materiale de presă.

Din februarie 1931 Markovits este colaborator al ziarului civic liberal Temesvári Hírlap condus de Pogány László. Zilnic îi apar două-trei articole. În această perioadă îşi termină romanul intitulat Sánta farsang (Fărşangul şchiop), şi publică volumul de proze Reb Ancsli és más avasi zsidókról szóló széphistóriák (Istorisiri despre Reb Ancsli şi alţi evrei din Oaş), cartea lansată joi.

În data de 27 august 1948 moare, pe neaşteptate, în somn. Este înmormântat în cimitirul evreiesc din Timişoara.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

2 comentarii

  1. Bine ca nu s-a intamplat ca la Tarna Mare ,unde s-a vorbit mai mult in maghiara ,desi sunt doar o mana de unguri,dar cu ocazia darii in functiune a bisericii reformate ,care a fost reabilitata cu fonduri europene ,la inaugurare fiind invitate si oficialitatile locale si prefectul judetului,nerusinatii de unguri foloseau limba maghiara si zambeau pe sub mustata.

Lasă un răspuns