Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Rolul personalităților în istorie și viața publică

Ceea ce s-a pierdut, poate iremediabil, este rolul personalităților în dezvoltarea unui proiect pe termen lung. Puține exemple pot fi date din istoria post-decembristă a României.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Rațiunea alegerii prin vot popular a președintelui țării este căutarea unei personalități, a unui individ în jurul căruia să se creioneze un proiect de țară.

 

Fără îndoială Ion Iliescu a fost un bun ideolog de stânga. Populist până în măduva oaselor, nu a înțeles rostul partidelor într-o economie de piață. Emil Constantinescu a fost atât de plin de propria-i demnitate încât nu a făcut altceva decât să se tot mire că el, un inginer geolog, a ajuns președintele României.

 

Adrian Năstase și-a proiectat un mandat prezidențial de zece ani, de câte cinci ani fiecare, mai mult pentru un proiect de partid și pentru sine decât pentru țară. Și-a așternut pentru sine și s-a lăfăit în palatul Cotroceni adversarul lui, Traian Băsescu, în egală măsură populist și demagog. De altfel el și-a trecut partidul de stânga la dreapta pentru că a văzut că acolo se câ;tigă mai bine, cu efort mai puțin.

 

Următorul președinte, fostul profesor navetist Klaus Iohannis, a confundat proiectul de țară cu ora de dirigenție.

 

Ideea ar fi că lipsesc personalitățile din viața politică. Revoluția de la 1848 a făcut-o poporul pentru că un Simion Bărnuțiu și un Avram Iancu i-a chemat la luptă pe oamenii de rând.

 

Unirea de la 1918 s-a făcut pentru că un dr. Vasile Lucaciu, un  Gheorghe Pop de Băsești, un Octavian Goga, un Nicolae Filipescu, regele Ferdinand,  primul ministru Brătianu, și alții ca ei, dar mai puțin cunoscuți azi, au arătat direcția și au dat semnalul de luptă.

 

Putem da și exemple negative. Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker și minusculul lor grup de comuniști care au comunizat România, cu ajutorul mașinăriei politico-militare sovietice.

 

Dacă un biet partid ca AUR este populist cum erau comuniștii? Dacă PSD este un partid stângist rău de tot cum era Partidul Muncitoresc Român? Despre PNL, în ciuda marii lui tradiții, dominată în bună parte de demagogie, se poate spune că în trecut a dat mari lideri politici, oameni cu viziune, dar nu și după reintrarea partidului în viața politică după 1990.

 

PNL-ului nu i-au lipsit personalitățile, ci șansele de a se face remarcați. Din cauza luptelor interne un Valeriu Stoica i-a cedat locul lui Theodor Stolojan și de acolo a început degringolada liberală.

 

Creșterea și decăderea PNL  au început simultan, în anul 2000 când s-a spart CDR. Semnalul dezbinării a fost dat de alegerile prezidențiale când în turul unu s-au prezentat doi candidați, Mugur Isărescu și Theodor Stolojan. Isărescu a obținut un rușinos procent de 9,54%, iar Stolojan doar 11,78%.

 

Rezultatul a fost că Vadim Tudor, cu 28,34% a intrat în turul doi și astfel s-a votat “cel mai mic rău” adică Ion Iliescu pentru un al doilea mandat, după ce în 1996 a pierdut alegerile în fața unui candidat CDR.

 

Nu candidații au fost de vină. Adevărul este că electoratul a pedepsit dreapta pentru că nu era unită. La fel se poate întâmpla și la alegerile din anul 2024.

 

Separat partidele care se revendică a fi de centru dreapta, PNL, USR, Forța Dreptei, PMP vor câștiga mai puțin separat decât dacă ar merge într-o alianță. Lucru valabil și pentru AUR. Mai puțin pentru PSD, însă o alianță cu Pro România ar oferi mai mult avânt electoral alegătorilor de stânga.

 

Rolul personalităților este esențial pentru demararea și îndeplinirea proiectelor majore. Zece ani a avut la dispoziție Traian Băsescu să demonstreze că a fost un bărbat de stat. Alți zece ani, din care nouă au trecut, i-a pus poporul la dispoziție următorului președinte. Cu primii doi ani, cu  mandatul anilor 1992-1996, apoi 2000-2004, tot zece ani a condus Ion Iliescu România. 30 de ani irosiți cu certuri, cu dezbateri pe teme sterile.

 

Ăsta să fie rolul președintelui României pe care și l-au asumat cei trei președinți? Pe Emil Constantinescu nu-l mai punem la socoteală pentru că a fost doar un accident istoric.

 

Anul hiper-electoral 2024 probabil va oferi șansa unor re-evaluări a trecutului, a rostului politicianului în viața publică, dar și a căutării răspunsului la mereu actuala întrebare: mai merită să mergi la vot?

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Sigla Informatia Zilei

Deputatul PDL Ioan Holdis ataca dur USL

El spune ca Prefectura, Politia si alte institutii fac controale nocturne la pedelisti

Miercuri, deputatul Ioan Holdis – presedintele PDL Satu Mare, ing. Radu Giurca si ing. Nicolae Suta – candidatii PDL la presedintia Consiliului judetean respectiv la functia de primar al municipiului Satu Mare au sustinut o conferinta de presa.