Asculta acest articolÎn timp ce scena politicii interne exploda, sub presiunea negocierilor și a presei vorbite, economia așteapta cu nerăbdare semnalul de start. Toți jucătorii, toate partidele, erau pregătite să fie invitate la Cotroceni, dar președintele era concentrat pe consolidarea relațiilor cu țările europene.
Înainte de a fi prezentate rezultatele negocierilor și nominalizat primul ministru, PSD anunța că este posibil să nu intre la guvernare. UDMR se supăra pentru că nu primea un minister de forță și amenința că nu intră la guvernare. Pe timpul negocierilor, președintele însuși a rămas relativ absent. O strategie deliberată? Miniștrii actuali tac, nu fac anunțuri, nu-și prezintă proiectele, nu fac declarații. Toți și totul este la mâna liderilor de partid.
Dacă se scad certurile, informațiile pe surse, subiectele legate de numele presupușilor viitori miniștri, cu toate că subiectul principal este economia, aproape că nu mai rămâne loc pentru economie.
Apoi cade bomba: TVA ridicat de la 19% la 21%. Dacă președintele nu promitea în campanie că în timpul mandatului său nu se va majora TVA-ul, nu era o problemă. Cuvântul dat îl obligă pe președinte să nu accepte majorarea TVA-ului? Candidatul pentru funcția de prim ministru, Ilie Bolojan, bazându-se pe cifre, spune că fără majorarea acestei taxe generale, redresarea economică este imposibilă. Statul nu mai are bani, iar împrumuturile sunt tot mai scumpe din cauza stării jalnice în care se găsesc finanțele țării. În acest punct s-au blocat negocierile.
Ce se întâmplă dacă președintele nu cedează, iar Ilie Bolojan nu acceptă să fie nominalizat cu formarea guvernului fără acel procent de 2%?
Există două variante: România ratează șansa de a avea un prim ministru economic, iar președintele Nicușor Dan, fără Ilie Bolojan rămâne la cheremul PSD. “Noi pornim la drum fără nicio idee de a majora impozite și taxe” zice Sorin Grindeanu. De aici se dezvoltă scenarii sumbre privind impactul social al majorării TVA. De altfel PSD, ca partid social democrat, nu este de acord nici cu reducerile de personal, nici cu tăieri de salarii și sporuri. Prin mesajul pe care îl transmite Sorin Grindeanu se pare că reforma administrativă în prezent nu este o prioritate pentru PSD.
Cum vor fi echilibrate diferențele dintre încasări și cheltuieli pentru scăderea deficitului bugetar de la 9% la 7,5%? Dacă nu scade deficitul nu primim fondurile de la Comisia Europeană. Cu alte cuvinte ce câștigăm la vamă, pierdem la pod.
În ciuda situației economice grave, chiar disperate, politica economică internă nu pare să fie o prioritate decât pentru Ilie Bolojan. Reforma profundă să fie deja o oportunitate ratată?
În timp ce Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au fost premieri “de lapte și miere”, prietenoși cu economia subterană, distanți față de mediul de afaceri, Ilie Bolojan are altă abordare. Refuzând populismul economic, Ilie Bolojan ar putea fi un prim ministru al economiei, așa cum deja se spune despre cancelarul german Friedrich Merz.
Se întrevede acum o redresare puternică a economiei sau va fi amânată pentru 2026, apoi pentru 2027 și așa mai departe?
Este adevărat că în prima etapă viitorul guvern trebuie să se concentreze pe aerisirea administrației, pe înlăturarea cheltuielilor în interes personal, dar tocmai aceste măsuri înseamnă inițierea reformele structurale. Numai reformele vor conduce la eliminarea cheltuielilor companiilor de stat. Sumele economisite, împreună cu încasările din TVA-ul majorat, vor genera creșteri economice. Bănuiesc că așa gândește Ilie Bolojan proiectându-se în postura unui prim ministru economic, nu politic.
În acest sens Ilie Bolojan i-ar fi propus președintelui Nicușor Dan să nominalizeze un prim ministru tehnocrat. Numai că un prim ministru tehnocrat este o pradă ușoară a partidelor din coaliția de guvernare.
Fii primul care comentează