Asculta acest articol
România are, la ora actuală, 100 de acte normative în vigoare pe domeniul pădurilor prost aplicate, precum şi o legislaţie silvică paralelă cu o legislaţie de mediu.
În legătură cu aceste aspecte atrag atenţia reprezentanţii Comunităţii Forestierilor din România – Fordaq şi cei ai Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România – Nostra Silva.
Suprareglementarea e inaplicabilă pentru o mare parte a recoltării de masă lemnoasă
“Dacă situaţia pădurilor României este bună, de ce avem infringement pe domeniul pădurilor? Evident, datorită supra-reglementării! Şi avem o legislaţie silvică paralelă cu o legislaţie de mediu. În definiţia europeană, recoltare ilegală de masă lemnoasă înseamnă recoltare fără respectarea legislaţiei naţionale. În România, administrarea obligatorie a pădurilor prin structuri silvice autorizate, evaluarea masei lemnoase prin inventariere şi marcare cu ciocan de marcat, urmărirea circulaţiei masei lemnoase în SUMAL, toate acestea induc costuri economice majore şi sunt inaplicabile pentru o mare parte a recoltării de masă lemnoasă, din păduri private şi vegetaţia din afara fondului forestier naţional. Rezultatul? În România, ca şi în Europa, există diferenţe mari între volumul de masă lemnoasă ‘comercializat’ şi total volum recoltat, doar că în cvasitotalitatea ţărilor europene nimeni nu consideră acest volum ca reprezentând tăieri ilegale!”, sunt de părere forestierii.
În România, volumul mediu de masă lemnoasă pe hectar se situează la nivelul de 341 mc, faţă de 160 mc /ha în Europa, în condiţiile în care `n pădurile din ţară există un stoc de masă lemnoasă pe picior de peste 2,2 miliarde mc.
În acelaşi timp, raportul dintre creşterea anuală şi recoltă arat[ că, în Europa, se recoltează, în medie, 66% din creşterea anuală a pădurilor, faţă de România unde este sub media europeană.
“Arboretele europene sunt predominant regulate, monoculturi cu o singură specie. Arboretele României sunt preponderent amestecate, cu structuri diversificate. Doar 18% din pădurile Europei au vârsta peste 80 de ani, în timp ce 31% din pădurile României au vârsta de peste 80 de ani! România are 15% din păduri peste 100 de ani! România are 31.000 hectare de păduri incluse în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine, existând încă 30.000 hectare identificate şi supuse evaluării pentru a fi introduse în catalog, un patrimoniu de biodiversitate unic în Europa. În Europa, mai puţin de jumătate din suprafeţele de pădure recoltate sunt regenerate natural, în România peste 90% din suprafeţe sunt regenerate natural, cu specii locale. În România, peste 90% din păduri sunt primare, cu structuri identic natural”, notează reprezentanţii forestierilor şi proprietarilor de păduri.
Fii primul care comentează