Asculta acest articolRomânia nu va mai beneficia de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la sfârșitul acestui an, potrivit unor surse de încredere citate de Economedia. Motivul principal îl constituie recenta indexare a pensiilor militare, care a dus la o creștere substanțială a cheltuielilor bugetare, estimate la aproximativ 7 miliarde de lei anual. Această situație amplifică tensiunile dintre autoritățile române și Comisia Europeană, care a suspendat deja 1,1 miliarde de euro din cererea a treia de plată.
Decizia Parlamentului de a indexa pensiile militare a generat controverse, în ciuda avertismentelor primite de la Comisia Europeană și Guvernul României. Indexarea permite ca pensiile militarilor să fie ajustate în funcție de creșterile salariale ale gradelor echivalente. Deși măsura a fost susținută de majoritatea parlamentarilor PNL, PSD și AUR, liderul PNL, Nicolae Ciucă, a lipsit de la vot.
În ciuda susținerii politice, impactul bugetar al legii, estimat inițial la 4,4 miliarde de lei, a fost reevaluat de Ministerul Finanțelor la aproape 7 miliarde de lei. Această cheltuială suplimentară este considerată de Comisia Europeană o încălcare a principiului „ireversibilității reformelor” stabilit în cadrul PNRR, ceea ce a determinat considerarea jalonului privind reforma pensiilor speciale drept neîndeplinit.
Ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat pentru Economedia că România „așteaptă ca Comisia Europeană să facă plata,” însă a evitat să ofere detalii clare despre termenul de plată sau riscurile de suspendare a fondurilor. În același timp, premierul Marcel Ciolacu a susținut ferm adoptarea proiectului de lege privind pensiile militare, descriindu-l ca fiind esențial pentru eliminarea inechităților.
Totuși, Guvernul avertizase anterior că modificările legislative ar putea încălca acordurile din PNRR. Mai mult, proiectul de lege a fost contestat la Curtea Constituțională de Avocatul Poporului, urmând ca obiecțiile să fie analizate pe 17 decembrie.
România nu a îndeplinit toate jaloanele din cererea a treia de plată, în care se regăsesc doar 68 de obiective realizate dintr-un total de 74. Cele șase jaloane restante includ:
Operaționalizarea AMEPIP – o super-agenție care se confruntă cu demisii și conflicte de interese.
Scăderea pragului pentru microîntreprinderi – un jalon ce necesită o decizie politică.
Numirile în companiile din energie – afectate de proceduri netransparente și numiri controversate.
Metroul din Cluj-Napoca – proiectul riscă pierderea unei finanțări de 300 de milioane de euro.
Numirile în companiile din transporturi – încă disputate.
Contractele pentru lucrări feroviare – întârziate și cu proceduri incomplete.
Impactul asupra economiei și credibilității României
Blocarea fondurilor din PNRR reprezintă o lovitură majoră pentru România, în contextul în care aceste sume sunt esențiale pentru investiții în infrastructură, educație și sănătate. De asemenea, problemele legate de transparență și implementarea reformelor pun sub semnul întrebării capacitatea țării de a gestiona eficient fondurile europene.
Pe termen scurt, Guvernul are la dispoziție șase luni pentru a remedia deficiențele și a recupera fondurile pierdute. Însă, dacă aceste probleme persistă, România riscă nu doar suspendarea altor tranșe din PNRR, ci și deteriorarea relațiilor cu instituțiile europene.
Decizia de a suspenda fondurile PNRR evidențiază tensiunile generate de prioritățile politice și angajamentele internaționale asumate. Deși autoritățile române și-au exprimat optimismul, situația actuală cere acțiuni rapide și decisive pentru a restabili încrederea Comisiei Europene și a relua finanțările vitale pentru dezvoltarea țării.
Fii primul care comentează