Asculta acest articol
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat joi, 22 mai 2025, două întâlniri esențiale cu ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, și ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, pentru a discuta bugetul de stat pe anii 2025 și 2026. Tema centrală a discuțiilor este angajamentul României față de Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar.
După ceremonia de la Curtea Constituțională a României, Nicușor Dan a declarat că va aborda împreună cu cei doi miniștri soluțiile pentru atingerea obiectivelor fiscale, evitând majorarea taxelor.
Președintele a subliniat că întâlnirile vin după mai multe consultări tehnice și au ca scop stabilirea unei strategii clare pentru controlul deficitului, fără a afecta în mod suplimentar populația sau mediul de afaceri.
Nicușor Dan a explicat că România și-a asumat ținte clare privind deficitul în fața Comisiei Europene și că dorește să știe exact stadiul discuțiilor cu această instituție. Împreună cu miniștrii va evalua atât propunerile privind reducerea deficitului până la sfârșitul anului viitor, cât și poziția guvernului în relația cu oficialii europeni.
Un punct important în viziunea președintelui este evitarea creșterii taxelor. Nicușor Dan a afirmat că bugetul pentru 2025-2026 trebuie construit pe premisa menținerii nivelului actual al impozitelor, în contextul presiunilor financiare generate de nevoile interne și angajamentele externe, precum PNRR și Pactul de Stabilitate și Creștere.
În ceea ce privește deficitul bugetar estimat pentru 2025, președintele a menționat o țintă „realist-optimistă” de 7,5% din PIB. Pentru atingerea acesteia, va fi necesară o ajustare bugetară în valoare de aproximativ 30 de miliarde de euro, prin reducerea cheltuielilor sau rearanjarea sumelor în interiorul bugetului.
Această măsură este menită să evite intervenția directă a Comisiei Europene, care ar putea impune restricții în cazul depășirii grave a țintei de deficit.
România se află sub monitorizarea Comisiei Europene prin Mecanismul European de Supraveghere Fiscală, iar angajamentele asumate prin PNRR și statutul de membru UE implică o corecție graduală a deficitului, fără a pune în pericol stabilitatea economică și echilibrul social.
Fii primul care comentează