Asculta acest articolRomânia se află în top 3 al țărilor din Uniunea Europeană cu cel mai mare deficit de apă, alături de Cipru și Malta, potrivit unui raport recent al Băncii Mondiale. Studiul relevă faptul că furnizorii români de apă nu au pregătirea și capacitatea necesare pentru a gestiona perioadele de secetă prelungită, ceea ce pune presiune suplimentară asupra resurselor limitate de apă dulce din țară.
Conform datelor publicate de Eurostat, România a atins un nivel critic al Indicelui de Exploatare a Apei (WEI+), depășind pragul de 20%, considerat punctul de avertizare pentru deficit de apă. Media europeană este de doar 5,8%, ceea ce subliniază gravitatea situației din țara noastră.
WEI+ cuantifică raportul dintre consumul total de apă dulce și resursele regenerabile disponibile, reflectând presiunea exercitată asupra acestora. În România, această presiune este amplificată de lipsa infrastructurii adecvate și de capacitatea redusă a autorităților de a gestiona resursele hidrice în perioadele critice.
În anul precedent, seceta prelungită a fost unul dintre principalii factori care au alimentat inflația din România, afectând sever producția agricolă și aprovizionarea cu produse alimentare. Deficitul de apă din lunile de vară a avut un impact negativ asupra culturilor agricole, determinând creșterea prețurilor la alimente și contribuind la instabilitatea economică.
Problema deficitului de apă este acută în întreaga Europă de Sud, unde necesarul ridicat de apă pentru agricultură, aprovizionarea publică și turism exercită o presiune considerabilă asupra resurselor disponibile. Exemplul recent al insulei grecești Sifnos, unde populația a rămas fără apă timp de 10 zile din cauza defectării unui sistem de desalinizare, subliniază gravitatea crizei.
Un raport al Băncii Mondiale trage un semnal de alarmă cu privire la incapacitatea furnizorilor români de apă de a gestiona perioadele de secetă. În 2022, Asociația Română a Apelor (ARA) și ANRSC au primit numeroase sesizări privind dificultățile în menținerea aprovizionării cu apă.
Un sondaj realizat de Banca Mondială a relevat că majoritatea furnizorilor de apă sunt preocupați de intensificarea episoadelor de secetă, iar mulți dintre aceștia au fost deja afectați. Debitele scăzute ale apelor conduc la concentrații mai mari de impurități, ceea ce implică costuri suplimentare pentru tratarea apei și creșterea consumului de energie.
Furnizorii români de apă se confruntă cu probleme grave în gestionarea crizelor hidrice, necesitând investiții majore în modernizarea infrastructurii. Condițiile de debit scăzut forțează procese mai complicate de extracție, creșterea activităților de pompare și tratare și uzura accelerată a echipamentelor.
Oficialii români recunosc dificultățile, dar subliniază că angajarea de personal suplimentar nu este o soluție viabilă din cauza costurilor ridicate. În plus, istoria climatică a României arată că țara noastră a trecut prin multiple perioade secetoase severe, inclusiv două episoade de secetă națională în 2012 și 2022.
Raportul Băncii Mondiale și datele Eurostat indică o problemă structurală majoră în gestionarea resurselor de apă din România. Fără investiții în infrastructură, modernizarea sistemelor de distribuție și politici eficiente de conservare a apei, riscul ca România să ajungă într-o criză severă a apei în următorii ani este tot mai mare.
Pe 22 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, autoritățile române sunt chemate să ia măsuri concrete pentru protejarea și utilizarea durabilă a acestei resurse vitale.
Fii primul care comentează