Asculta acest articolStarea de nervozitate care a cuprins partidele de guvernare pune la grea încercare fostul electorat USL. Oamenii nu înțeleg ce se întâmplă acolo sus. Tot mai mulți lideri PSD vorbesc despre posibilitatea scoaterii PNL de la guvernare. Liberalii dau și ei de înțeles că le-ar conveni să treacă în opoziție pentru a spori șansele lui Crin Antonescu la președinție. Motivele de la distanță par puerile. PSD aparent refuză să-i ofere funcția de vicepremier lui Klaus Iohannis. La rândul lui, PNL se opune numirii încă unui vicepremier din rândul PC. Liberalii consideră o rușune să fie tratați la egalitate cu conservatorii. Acestea sunt motivele de la suprafață. Mai în adânc nemulțumirile sunt de altă natură. PNL se confruntă cu o problemă de identitate. Simt că nu s-au văzut în guvernul Ponta decât ca o pată de culoare. La fel ca în guvernul CDR, liberalii nu vor să fie “a doua vioară”.
Dar întotdeauna partidul mai mic are de suportat din partea partidului mai mare, care având premierul tinde să fie tot mai mare. Comprimarea PNL după alegerile din decembrie 2012 este un proces ireversibil. Liberalii nu pot accepta această situație și încearcă din răsputeri să stopeze căderea. Trimiterea în guvern a lui Klaus Iohannis li s-a părut soluția salvatoare. Dominat de un puternic instinct de conservare, PSD se opune chiar cu riscul spargerii USL. În acest punct s-a ajuns. Distracția s-a terminat. Fiecare partid pune în față propriul interes.
Fără să se fi făcut mare caz de existența unui principal partid de guvernare, la începutul acestei crize se vede clar că există un principal partid de guvernare și acela este PSD. Din punctul de vedere al social democraților, odată asigurați că pot forma o altă majoritate, pot foarte bine pune pe același plan PNL și PC. În esență, democrația este un joc între majoritate și minoritate. Atâta vreme cât USD și-a asigurat majoritatea parlamentară, evident că poate aduce în discuție formarea unui nou guvern. Și asta fac Liviu Dragnea, Ilie Sârbu, alți lideri cu greutate din PSD. Ei lasă să se înțeleagă că s-au săturat de mofturile liberalilor și au decis să facă toate demersurile pentru formarea altei majorități. Se pare că au avut primele negocieri cu UDMR. Un simplu calcul ne arată că este posibilă o asemenea formulă. UDMR nu și-a ascuns niciodată intenția că ar ar fi gata în orice moment să intre la guvernare. Se pare că momentul nu este foarte departe.
Partidele din opoziție privesc cu interes spre USL și nu nu știu cum să reacționaeze. Un PNL în opoziție le cam încurcă socotelile. Traian Băsescu era convins că USL nu se va sparge. Prin urmare nici el însuși nu este pregătit pentru o asemenea situație. Un nou partid în opoziție poate încurca în primul rând ascensiunea Partidului Mișcarea Populară. PDL este un partid uns cu toate alifiile. A trecut prin situații dificile, rezistă la orice șoc. În schimb PMP este încă fraged, fără structuri consolidate. În plus, amândouă fiind în opoziție, partide precum PNL și PDL nu se exclud.
Dar să nu anticipăm. Victor Ponta este încă încrezător, spre deosebire de subordonații săi, premierul continuă să creadă că PNL va rămâne la guvernare.
Orice s-ar întâmpla, după acest episod cu totul nepotrivit într-o alianță, relațiile dintre Ponta și Antonescu, dintre PSD și PNL, nu vor fi aceleași. USL se află în cel mai dificil moment de la înființarea sa. Îl va depăși? Probabil că da, însă cu un cost imens, cu o pierdere de imagine greu de recuperat.
