Asculta acest articolÎncepută într-o brambureală desăvârșită, campania electorală s-a limpezit pe parcurs. Fiecare partid știa un singur lucru, că trebuie să câștige un anumit procent. PSD și-a fixat ținta la peste 40%, cel mai bun procent obținut vreodată de acest partid, după cum declară Victor Ponta. Desigur, premierul face abstracție de rezultatele din 1990 și 1992. Crin Antonescu nu doar că vrea un rezultat pentru PNL mai mare de 20%, dar a promis că demisionează chiar dacă se obține 19,99%. S-ar bucura mulți liberali să scape de el.
Mai modeste, partidele rupte din PDL țintesc cu ceva peste 10 procente. Adunate, aceste rezultate ar situa dreapta legată de Traian Băsescu peste PNL. Deci dreapta unificată și fără PNL ar fi a doua forță politică din țară. Statistica limpezește ceea ce politicienii tulbură. Ca să fim corecți, cetățenii clarifică, limpezesc prin votul lor scena politică.
În aceste trei săptămâni de certuri și dispute pe câte-n lună și-n stele s-au profilat și câteva tandemuri. Ponta-Dragnea era semi-oficializat. Antonescu-Iohannis s-a anunțat în ultimele zile. Băsescu-Udrea șochează, însă președintele se pare că este dispus să joace orice rol pentru a rămâne în atenția opiniei publice. Aceste cupluri politice foarte vocale au obturat imaginea candidaților pentru Parlamentul European. Desigur, ei se străduiesc să se apropie de alegători, circulă prin țară înconjurați de echipele de partid, dar interesul cetățenilor față de Parlamentul European rămâne redus. De aici provine și se prefigurează slaba prezență la vot. Aceste alegeri nu au o miză foarte concretă. Indiferent pe cine votezi rămâne același număr de europarlamentari. Pe oameni îi interesează prea puțin că sunt de dreapta sau de stânga, Parlamentul European în viziunea populației încă nu joacă un rol destul de important în viața lor. De vină este chiar această instituție care nu se îngrijește să-și popularizeze rolul. Ce reprezentativitate au europarlamentarii, din moment ce doar 30% dintre cetățenii UE îi votează?
Au mai rămas doar șase zile de campanie electorală. Pe ultima sută de metri spiritele se încing. În aceste ultime zile fiecare partid încearcă să recupereze terenul pierdut. PSD este privit ca un etalon. Mașinăria pesedistă a funcționat la maximum. Și de data aceasta s-a demonstrat că partidul aflat la guvernare are o serie de avantaje. PNL a pornit greu, părând un partid fără resurse. Electoratul liberal este bulversat de relațiile dintre lideri. Unele organizații PNL au abdicat de la rolul lor din dorința de a scăpa de Crin Antonescu. Este foarte posibil să fie aspru pedepsite după alegeri exact de cel care promitea că își va da demisia. PMP a fost singurul partid care are parte de o locomotivă. Traian Băsescu a trecut peste toate regulile și s-a aruncat în campania electorală cu toată forța. Dacă într-adevăr PMP va obține peste 10%, rezultatul i se datorează în cea mai mare parte președintelui.
PDL, deși jenat de prezența președintelui în campanie, nu a avut curajul să riposteze, preferând să lase o portiță deschisă spre Traian Băsescu. UDMR nu a ieșit din nota obișnuită, în timp ce Forța Civică, PP-DD, chiar PN|CD s-au străduit să se facă auzite de alegători. Toate merită să treacă pragul electoral, însă le va fi greu din cauza agresivității partidelor mari.
