Asculta acest articolNegocierile, dacă pot fi numite aşa, s-au terminat în coadă de peşte. PNL nu a primit ce a cerut, nici n-a cedat. PSD nu a renunţat la schema sa guvernamentală cu patru vicepremieri. Crin Antonescu a continuat să vorbească ironic la adresa lui Ponta. Premierul l-a ignorat, în schimb au sărit pe Crin o serie de pesedişti furioşi. Gata de atac, cele două tabere urmează să discute despre un armistiţiu în această săptămână.
Adversarii, inclusiv Traian Băsescu, nu cred că USL se va rupe. Ei se bazează pe faptul că separate cele două partide nu mai reprezintă o forţă politică redutabilă.
PSD şi aliaţii actuali, adunaţi sub sigla USD, chiar dacă reuşesc să pună de o majoritate, asociindu-se cu UDMR, nu vor putea guverna lejer. Cu un USL dezbinat nu se poate modifica nici Constituţia.
PSD are un interes legat de regionalizare şi descentralizare mai mult decât PNL, interesat mai cu seamă de prerogativele prezidenţiale. Cele două partide, mai precis cei doi lideri, se văd obligaţi să pună cât mai repede armele în cui, pentru că sunt presaţi de timp. Alegerile europarlamentare se apropie rapid, iar pregătirile sunt departe de a fi încheiate. Nu sunt actualizate listele electorale, la fel cum nu sunt definitivate modificările la Constituţie.
Curtea Constituţională a găsit mai bine de 25 elemente neconstituţionale. Dacă lasă baltă acest proiect atât de disputat şi dezbătut, USL mai bifează o promisiune nerealizată. Ar fi de toată jena să intre în campania electorală fără să fi făcut nicio schimbare. Opoziţia va avea la îndemână încă un subiect.
În caz că doresc cu adevărat să se împace, PSD şi PNL trebuie să ajungă la un compromis major cum ar fi, de pildă, să meargă la europarlamentare pe liste comune. Acesta ar fi un semnal foarte puternic. În rest, este vorba despre mici aranjamente, de alocări de funcţii pentru persoane. PNL crede că va face minuni cu Klaus Iohannis, în guvern având şi funcţia de vicepremier. PSD consideră că dacă îl va numit vicepremier şi pe Daniel Constantin va mai estompa puţin din prestigiul lui Iohannis. Cu siguranţă se înşeală ambele partide.
Expertiza primarului de Sibiu pe probleme de Interne este vagă. Eventual dacă România va fi primită în spaţiul Schengen anul acesta se va spune că i se datorează lui Klaus Iohannis, datorită originii sale germane. Mai degrabă PSD din această cauză are o rezervă faţă de propunerile PNL. Liberalii se pregătesc să se încununeze cu nişte lauri pe care, probabil, nu îi vor merita.
Desigur, aceste aspecte nu se discută pe faţă. Crin Antonescu, ca lider de partid, are toată îndreptăţirea să numească ce miniştri doreşte. Ca partener egal PNL are dreptul să ceară în USL o reorganizare a guvernului. PSD la rândul său are dreptul să se opună. În acest punct au ajuns cele două partide. Fiecare are dreptate în felul său. Numai că PSD are deja o altă pondere în alianţă, incluzându-i în USD pe conservatori. PNL şi PSD nemaifiind egali nu mai funcţionează principiul parităţii, ci al forţei, al majorităţii. Altfel spus, PSD este călare, iar PNL pe jos. Ponta cedează doar dacă vrea. Dacă PNL cedează va continua să scadă ca partid.
La vârf eventuala spargere a USL este relativ simplă. Miniştri liberali părăsesc guvernul, iar parlamentarii săi trec în opoziţie. Cum se vor împărţi funcţiile în teritoriu? În judeţe, în localităţi, cele două partide şi-au împărţit funcţiile după principiul parităţii. Vor renunţa atâta amar de bugetari la beneficiile puterii, la locurile călduţe, la salarii şi avantaje? La acest lucru trebuie să se gândească Crin Antonescu. Liberalii din teritoriu nu sunt pregătiţi să intre în opoziţie, nici pentru zece iohannişi.
