Asculta acest articol[slideshow id=6640]
Crestinii au sarbatorit, duminica si luni, Rusaliile, cea mai veche sarbatoare crestina, alaturi de Paste. In acest an au fost sarbatorite de toti crestinii la aceeasi data. Rusaliile sau Pogorarea Sfantului Duh, se sarbatoreste in fiecare an la 50 de zile dupa Paste. De Rusalii este comemorata coborarea Sfantului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit scrierilor Noului Testament (Faptele Apostolilor 2, 1-11) acest eveniment a avut loc in ziua rusaliilor evreiesti, la 50 de zile de la invierea lui Iisus din Nazaret. De aceea, sarbatoarea crestina mai poarta denumirea de Cinzecime, din latina, Pentecostes.
De la sarbatoarea agricola, la sarbatoarea Legamantului
Sarbatoarea Rusaliilor era, la inceput, o sarbatoare agricola a bucuriei in care se oferea parg roadelor pamantului. Astazi, ca reminiscenta a acestei semnificatii, crestinii iau grau sfintit de la biserica. Mai tarziu, aceasta s-a transformat intr-o aniversare a Legamantului, care a fost incheiat la 50 e zile de la iesirea din Egipt. :i sarbatoarea crestina are legatura cu Legamantul, fiind o sarbatoare a incheierii launtrice a Noului Legamant al harului si iubirii, prin coborarea Sfantului Duh. Rusaliile reprezinta si consacrarea solemna a Bisericii intemeiate de Iisus Hristos. Duhul Sfant nu este daruit numai Bisericii in ansamblu, ci si fiecarui crestin in parte, cu darurile sale. Sarbatoarea Rusaliilor semnifica si inceputul misiunii crestinismului si incheie ciclul pascal.
Spre sfarsitul secolului al IV-lea, la Ierusalim, sarbatoarea incepea cu o celebrare nocturna. Dimineata, prima slujba se tinea pe Golgota, iar a doua pe Sion, locul coborarii Duhului Sfant. Dupa-amiaza, pe Muntele Maslinilor se tinea o celebrare in amintirea Inaltarii Mantuitorului. La Roma, Rusaliile au devenit, pe langa Pasti, a doua sarbatoare rezervata botezurilor.
Minunea limbilor de foc
Cuvantul romanesc “rusalii” deriva, probabil, indirect, din latinescul “Rosalia”, iar “Cincizecime” vine de la ziua a cincizecea, denumire care arata ca sarbatoarea are loc la 50 de zile dupa Pasti. Pentru comunitatile crestine care aveau vii inaintea ochilor roadele si marturiile acestei zile de intemeiere a Bisericii, impreuna cu minunile Duhului Sfant, sarbatorirea anuala a coborarii Duhului Sfant era de la sine inteles. Sfantul Evanghelist Luca, in „Faptele Apostolilor” (cap. 2), istoriseste momentul in care Duhul Sfant, sub chipul unor limbi de foc, a umplut de darurile sale pe Apostoli, pentru inceput acestia capatand marea putere de a grai in limbi straine, necunoscute de ei pana atunci. Spre mirarea multor oameni aflati in Ierusalim, cei doisprezece au inceput sa faca cunoscuta invatatura Mantuitorului catre neamuri, in diferite limbi, desi acesti ucenici erau stiuti de multi dintre cei prezenti ca fiind evrei simpli, in niciun caz preocupati de invatarea limbilor straine. Astazi, in unele sate din tara, mai pot fi vazute la biserica, in ziua de Rusalii, fetite imbracate in rochii rosii, care reprezinta limbile de foc.
Trimiterea Duhului Sfant peste ucenicii sai o vestise mai demult Mantuitorul: “Dar Mangaietorul, Duhul Sfant, pe care Tatal ~l va trimite intru numele Meu, Acela va va invata toate si va va aduce aminte de toate cele ce v-am spus Eu” (Ioan 14.26). Intr-adevar, cand Duhul Sfant S-a pogorat peste Apostoli, acestia au devenit „preaintelepti”, fiind umpluti „de lumina, ravna si toate harurile dumnezeiesti”, asa cum spunea Patriarhul Justinian. Abia dupa acest moment, ucenicii Domnului au iesit in toata lumea, savarsind minuni, intorcand pe pagani de la inchinarea idolilor, aducand, de la oameni simpli la imparati, pe multi la credinta. ~nceputul are loc chiar in aceasta zi a Pogorarii Duhului Sfant cand, in urma predicii Sfantului Apostol Petru, aproximativ trei mii de suflete s-au convertit la crestinism, alcatuind prima comunitate a celor care credeau in Hristos.
Dansul Rusaliilor, in mitologia romana
In mitologia romana, Rusaliile sau Sarbatoarea Trandafirilor era o zi inchinata cultului mortilor, in care se aduceau ofrande pentru sufletul celor disparuti: trandafiri si alimente pentru a imblanzi sufletele. Sub influentele unor mituri autohtone, cele noua zile de Rosalii au suferit modificari in cultura romaneasca si au fost personificate sub forma unor fapturi tinere, frumoase, dar razbunatoare si capricioase. Personaje feminine, malefice, “Rusalcele” sunt, in cultura romaneasca, sufletele unor fete moarte de tinere, confundate uneori cu Ielele. Mitologia spune despre ele ca au o calitate deosebita, si anume aceea de a dansa foarte frumos, asezate in cerc, in aer sau pe pamant, insa dansul lor poate avea une efect malefic pentru cel care le vede. De asemenea, daca cineva din greseala calca pe locul in care au dansat ele, acesta se imbolnaveste foarte grav, bolile fiind denumite popular “luat de Rusalii”. Acestea umbla in cete de spirite in numar fara sot, iar cel care le vede sau le aude trebuie sa stea nemiscat si sa nu le vorbeasca. Locul unde danseaza ele se spune ca ramane ars, iar iarba nu mai creste sau se innegreste.
Dancul Calusarilor, vindecator pentru cei “luati de Rusalii”
Rusaliile, se spune, ii pedepsesc pe cei care fac fapte rele, care nu le respecta zilele de sarbatoare, care dorm sub pomi sau aduc noaptea apa de la fantana. Bolile pe care le aduc ele pot fi vindecate prin descantece de Rusalii sau intrand in Hora Calusarului ori sarind peste bolovanul pus pe pamant de calusari. Remediul magic se foiloseste in sudul tarii si in Moldova in aceste zone, tot calsusarii fiind cei care le trimit inapoi in morminte, pentru ca se spune despre aceste suflete ca au parasit mormintele in Joia Mare si petrec Pastele cu cei vii, insa apoi refuza sa se mai intoarca in lacasurile lor. Acestea sunt convinse sa se intoarca numai dupa ce li se impart pomeni abundente la Mosii de Vara.
In perioada Rusaliilor, Calusarii poarta un costum specific, au zurgalai la picioare, iar in mana tin o bata. Ceata are un steag impodobit cu fire de usturoi si pelin.
Posesori ai unui repertoriu bogat, ce consta din dansuri rituale foarte complicate si spectaculoase, Calusarii vindeca dansand. Pe langa calitatile sale curative, despre dansul Calusarilor se crede ca are efecte fertilizatoare manifestate asupra pamantului si femeilor. De asemenea, dansul lor are rolul de alungare a ielelor sau Rusaliilor, prin amenintarea lor cu diferite arme preistorice precum bate, sabii din lemn ori arcuri cu sageti, dar si prin scenele de razboi si prin plantele considerate magice, precum usturoiul sau pelinul.
Zi libera in Romania
In Romania, din 2008, prima si a doua zi de Rusalii au fost declarate sarbatori legale si sunt, parin urmare, zile libere. De asemenea, lunea Rusaliilor este zi nelucratoare in Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Estonia, Franta, Germania, Grecia, Islanda, Luxemburg, |arile de Jos, in unele cantoane din Elvetia, Madagascar, Norvegia, Portugalia, Senegal, Ungaria, Togo. In Suedia nu mai este zi nelucratoare din 2006, an in care la 6 iunie, sarbatoarea nationala suedez) a devenit zi nelucratoare. Nu este zi libera in tari cu traditie catolica precum Italia, Brazilia, Irlanda, Spania, Canada, Portugalia, Polonia, Camerun si nici in Rusia, tara cu traditie ortodoxa.
Pelerinaj la Sumuleu Ciuc
La Sumuleu Ciuc, sarbatoarea Rusaliilor are o smenificatie aparte. La Manastirea Franciscana se aduna, anual, de Rusalii, sute de mii de credinciosi romano-catolici pentru a lua parte la ceremonia religioasa, iar pentru asta, oamenii vin in pelerinaj de la sute de kilometri distanta. Biserica poarta hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel, este realizata in stil baroc si dispune de una dintre cele mai mari instalatii de orga din Romania. Alaturi de aceasta se regaseste un altar baroc si o statuie a Sfintei Fecioare Maria cu Pruncul.
Fii primul care comentează