Image 1
Image 2

RECICLAREA DEȘEURILOR

Satu Mare, printre localitățile cu depozite de gunoi cu probleme

Românii au fost în 2022, la fel ca şi în 2021, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la producţia de deşeuri municipale, dar şi în ceea ce priveşte reciclarea acestora, conform datelor publicate de Eurostat.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Astfel, în 2022, o persoană din UE a produs, în medie, o cantitate de 513 kilograme de deşeuri municipale, cu 19 kilograme sau 4% mai puţin decât în 2021, dar cu 46 de kilograme mai mult decât în 1995.

 

 

Cantitatea de deşeuri municipale variază foarte mult între statele membre UE. În 2022, “campioni” la producţia de deşeuri municipale în UE sunt austriecii (827 de kilograme per persoană) şi danezii (787 kg). La polul opus sunt românii care în 2022 au produs doar 301 kilograme de deşeuri municipale per cap de locuitor, uşor în scădere faţă de cele 302 kilograme în 2021.

 

Când vine vorba de reciclare, datele Eurostat arată o scădere a cantităţii de deşeuri reciclate în UE până la o medie de 249 de kilograme pe cap de locuitor în 2022, de la o medie de 264 de kilograme pe cap de locuitor în 2021.

 

Austria (516 kg), Danemarca (411 kg) şi Germania (409 kg) au avut în 2022 cele mai mari cantităţi de deşeuri reciclate pe cap de locuitor din UE. La polul opus sunt: România (36 kg), Malta (75 kg) şi Grecia (90 kg), care au cele mai mici cantităţi de deşeuri reciclate pe cap de locuitor din UE.

 

 

Comisia Europeană a transmis recent României un aviz motivat, pentru că nu a respectat în totalitate Directiva 1999/31/EC privind depozitele de deşeuri şi Directiva 2008/98/EC privind deşeurile. Directiva privind depozitele de deşeuri solicită statelor membre să ia măsurile necesare pentru a închide şi a reabilita o groapă de gunoi care nu a primit autorizaţie. Conform Directivei-cadru privind deşeurile, statele membre trebuie să recupereze şi să elimine deşeurile într-un mod care să nu pună în pericol sănătatea umană şi mediul, interzicând abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor.

 

Tratatul de aderare al României la UE a dat termen autorităţilor până la 16 iulie 2017 pentru a respecta aceste reguli în ceea ce priveşte 101 gropi de gunoi. Întrucât această obligaţie nu a fost respectată în totalitate, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020. Până în prezent, România a închis şi reabilitat 92 de depozite de deşeuri.

 

Termenul pentru închiderea şi reabilitarea celor nouă depozite de gunoi rămase este 2026-2028 pentru cinci dintre ele şi este incert pentru celelalte patru. Prin urmare, Comisia a decis să emită un aviz motivat pentru România, care are acum două luni pentru a răspunde şi a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită cazul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

 

Secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ Sorin Banciu, a transmis, pentru Agerpres, că România mai are şapte depozite de deşeuri municipale aflate într-o situaţie incertă, pentru care nu au fost demarate lucrările de închidere din cauza lipsei surselor de finanţare: “La momentul declanşării procedurii, discutăm de depozite menajere, practic depozite municipale care nu fuseseră închise în momentul 30 octombrie 2020, când s-a declanşat procedura de infringement. Între timp, o parte dintre ele au fost închise, în principal din surse proprii ale UAT-urilor. Mai sunt două care sunt în curs de închidere. Deci, rămân practic şapte într-o situaţie incertă, care nu au demarat lucrările de închidere. Suntem în curs de a găsi o soluţie pentru finanţare prin Programul Operaţional Dezvoltare Durabilă al cărui Ghid încă nu s-a finalizat. A fost un Ghid de finanţare pe POIM. POIM-ul a expirat în 31 decembrie 2023. Au fost prinse surse de finanţare pentru închiderea depozitelor de deşeuri menajere pe PODD, pe exerciţiul financiar 2021-2027. Sunt făcute studii de fezabilitate şi proiecte în diferite faze. Aşteptăm, practic, acest Ghid să fie lansat şi ca beneficiarii, primăriile sau AFM-ul să depună cereri de finanţare pentru ele”.

 

Banciu a precizat că, prin avizul motivat adresat ţării noastre, Comisia Europeană trage un semnal de alarmă “că nu ne mai putem juca cu managementul deşeurilor în România”.

 

“Depozite cu probleme sunt, în principiu, în toată ţara. La Satu Mare, Câmpia Turzii, Făurei, Rupea, Râmnicu Sărat, Horezu. La Satu Mare şi Câmpulung Moldovenesc sunt în curs de închidere. Celelalte şapte încă nu demaraseră procedurile la finalul anului trecut. Comisia Europeană a transmis un aviz motivat. Este a doua etapă, prin care trage un semnal de alarmă că nu ne mai putem juca cu managementul deşeurilor în România. Obligaţiile acestea de închidere sunt istorice, pentru că sunt depozite pe care nu se mai depozitează de foarte mult timp. (…)”, a explicat reprezentantul MMAP.

 

CITEȘTE ȘI:

Un camion de 11 tone încărcat cu deșeuri a fost oprit la graniță

 

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

Atenție! Untul este considerat un element cheie la preț. Pentru că este cumpărat frecvent de consumatori prețul untului influenațează pecepția prețurilor întregului supermarket. 

IFPLUS COMPARAȚII PREȚURI

Dacă în Germania prețurile la alimente au crescut și cu 90% cu cât au crescut în România?

Chiar dacă supermarketurile, ca și guvernele, se străduiesc să arate că s-a redus prețul multor produse, în realitate majoritatea bunurilor au devenit semnificativ mai scumpe, cu câteva mici excepții.

This content is for IZ Plus Lunar, IZ Digital+Print, IZ Duminica si IZ Plus 1 An, IZ Plus si Ziarul Digital 1 An, IZ+ si IZ PDF Lunar, IZ+ si IZ PDF 1 An, IZ+ si IZ PDF 3 luni, IZ+ si Tiparit si PDF Lunar, IZ+ si Tiparit si PDF 1 An, IZ+ si Tiparit si PDF 3 Luni, IZ+ si PDF <35 1 Luna, IZ+ <35, IZ PLUS ANUAL, and IZ PLUS 3 LUNI members only.
Log In Join Now