Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

PREȚUL CĂPȘUNILOR

Scăderea bruscă a prețului la căpșuni lovește în cultivatori

Fără a exista un atestat, o confirmare oficială în acest sens, judeţul Satu Mare este „patria” căpşunului. Căpşunele sunt produse la noi în judeţ pe mai bine de 1.200 de hectare.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Acasa
Asculta acest articol

Suprafaţa oscilează de la an la an, iar soiurile sunt în majoritatea lor aduse din străinătate. Cele mai mari suprafeţe cultivate cu căpşun sunt de departe în comunele Halmeu, Porumbeşti, Turulung, Micula şi Agriş, iar în ultimii ani şi în localităţi limitrofe muncipiului Carei.
Cine a traversat în această perioadă comunele menţionate, cu siguranţă a remarcat oferta bogată de căpşune. Fructele obţinute de cultivatori, în lipsa unei structuri organizatorice de gen asociaţie, îi sileşte pe fermieri să-şi caute desfacere.
Din păcate, din cauza unei supraproducții, prețurile au scăzut brusc, spre disperarea cultivatorilor.

 

 

În supermarketuri n-au reuşit să intre, cooperativa care odinioară exista, din motive pe care nu le cunoaştem s-a desfiinţat, aşa că, aşa numiţii căpşunari sunt la mâna intermediarilor care sosesc din Suceava, Iaşi, Braşov, ba chiar din Ungaria, iar cultivatorii care dispun de mijloace de transport potrivite, mai vând căpşune în pieţele din Satu Mare şi Baia Mare, mai puţini la Cluj-Napoca. Până şi piaţa din Carei au pierdut-o în ultimii ani ca urmare a înfiinţării de căpşunării pe suprafeţe mai mici şi în comunele limitrofe municipiului.

 

Cultivarea s-a diversificat ca modalitate

 

Dacă odinioară căpşunul se cultiva doar în câmp, eventual cu aplicarea unor materiale de protecţie, de o vreme, această plantă perenă se cultivă în sere/solarii, în câmp cu protecţie de folie microporoasă, dar şi în câmp deschis, fără protecţiei. Aceste modalităţi au prelungit perioada de producere a căpşunelor, fiind devansate termenele de scoatere la vânzare. Ba mai mult, în nultimii ani, cultivatorii de căpşun de la noi din judeţ au renunţat la soiurile autohtone, aducând material biologic din Italia şi Spania. Prin aducerea noilor soiuri de căpşun aclimatizate bine la noi, a crescut considerabil producţia. Ba chiar am putea spune că s-a dublat producţia pe unitatea de suprafaţă. Dacă soiurile autohtone erau mai aromate, cu producţie de 10 – 12 tone la hectar, dar erau deosebit de sensibile în ceea ce priveşte transportul şi păstrarea, aspecte care i-au silit pe cultivatori să aducă soiuri mult mai productive, cu producţii de peste 20-25 de tone la hectar, considerabil mai puţin sensibile la transport şi cu posibilităţi de păstrare 2-3 zile fără a pierde din calitate.

 

 

Cum de-a lungul anilor, de regulă, cultura căpşunului aducea venituri şi cumpărători înaintea culturilor legumicole, la Halmeu, la Porumbeşti şi Cidreag, dar şi în alte localităţi cultura căpşunului a ocupat adesea suprafeţe peste cele ale căror fructe aveau desfacere asigurată fie şi prin intermediul comercianţilor din ţară. Acum s-a ajuns, aşa cum ne-a declarat un cultivator de vârsta a treia, din comuna Micula, care a dorit să rămână anonim, la supraproducţie, insuficienţa pieţelor de desfacere, implicit la scăderea preţului.

 

 

Dacă în prima jumătate a lunii aprilie vorbeam despre primele căpşune cultivate în solar/seră, care se vindeau la 30 de lei kilogramul, pe măsură ce s-au copt căpşunele de sub folia microporoasă, apoi cele cultivate direct în câmp, iată că în ultimele zile, căpşunele expuse în pieţe, de calitate bună şi foarte bună, au ajuns să coste 8 – 10 lei kilogramul. Este lesne de intuit că la preţurile menţionate, preţul de vânzare la capătul tarlalei este undeva la jumătate faţă de anii trecuţi. Marfa trebuie vândută, fiind cu un grad sporit de perisabilitate. Se estimează că în zilele următoare preţurile vor mai scădea. Nu are nimeni curajul să anticipeze care va fi preţul căpşunelor la cultivator. Concurenţa în ceea ce priveşte calitatea şi preţurile este acerbă. Fiecare se descurcă aşa cum poate, dar fermierii sunt dezamăgiţi de încasările pe care le vor înregistra până la final de sezon.
Pentru a afla oarecum starea de spirit din rândurile cultivatorilor de căpşun am contactat câţiva primari din comunele în care sunt căpşunării cu vechi tradiţii. Semnalele primit nu sunt cele mai bune.

Opinii ale primarilor

 

Incze Ludovic, primarul comunei Halmeu, ne-a spus că în unitatea administrativ teritorială se află în cultură aproximativ 500 de hectare amenajate drept căpşunării. Unii cultivatori au suprafeţe de ordinul hectarelor, iar alţii, au suprafeţe mai mici. Aşa cum a menţionat interlocutorul nostru, căpşunele sunt primele fructe care iau drumul pieţelor din afara judeţului. Intermediarii care sosesc din diverse zone ale ţării, sunt aceia care fixează preţul. Şi acest lucru nu este întâmplător.
Aceşti intermediari în bună parte sunt cumpărători statornici, dar devin ulterior şi cumpărători a legumelor pe care localnici le produc fermierii din Halmeu. În doar câteva zile pe fondul intrării pe rod a celor trei tipuri de cultivare, preţurile au scăzut brusc. În aceste zile, la capătul tralalei, cumpărătorii oferă între 4 şi 5 lei pe kilogram, în funcţie de calitate, dar şi în funcţie de cantitatea achiziţionată. Cultivatorii deja îşi fac socoteli că ar putea înregistra pierderi, în condiţiile în care, un culegător primeşte ca plată 20 de lei/oră, mâncare, cafea, băutură şi ţigări. Este lesne de intuit cât costă zilnic munca zilierului. Şi vorbim numai la Halmeu despre câteva sute de persoane care lucrează la recoltat, venite din diverse localităţi ale judeţului.

 

Toth Zoltan, primarul comunei Porumbeşti, o altă unitate administrativ teritorială în care minimum 160 de hectare de teren sunt ocupate de căpşunării. Aceste suprafeţe aparţin la aproximativ 150 de familii, care pe lângă membrii de familie, au apelat şi la munca zilierilor sosiţi din Cuţa, dar şi din localităţi ale judeţului Bihor. Plata pe zi este similară cu cea descrisă în cazul sezonierilor din Halmeu.
Producţiile sunt bune şi se situează între 20 şi 25 de tone la hectar, dar piaţa suportă destul de greu acele cantităţi recoltate zilnic. În comuna Porumbeşti, preţul de valorificare este similar cu cel din Halmeu. Se vorbeşte despre 4 – 4,5 lei pe kilogram, la capătul tarlalei. A scăzut şi numărul cumpărătorilor din Ungaria.

 

Interlocutorul şi-a amintit faptul că, în perioada pandemiei de Covid-19, prin anul 2022, cultivatorii de căpşun din judeţ au recoltat căpşunele vreme de aproape o lună şi jumătate, iar preţul nu a scăzut sub 7 lei kilogramul, pe tot parcursul sezonului.

Acum, când costurile au crescut considerabil atât cu materialul biologic, cât şi cu întreţinerea culturii, despre plata recoltatului mai că nici nu mai trebuie să vorbim, preţul a ajuns puţin peste jumătate din cel din vremea pandemiei.

 

Szabo Elek, primarul comunei Agriş, ne-a confirmat existenţa plantaţiilor de căpşun în centrul de comună, dar şi în Ciuperceni. Suprafaţa cultivată cu această plantă este sub 20 de hectare, dar şi cultivatorii de aici au probleme cu desfacerea, preţurile de vânzare fiind cu mult sub aşteptări. Este greu de anticipat cât vor pierde cultivatorii ca urmare a acestei situaţii imposibile, în condiţiile în care în oraşul Livada, cu ani şi ani în urmă a fost construită şi amejată din fonduri Sapard o unitate de procesare legume fructe, care a fost închisă la puţin timp după finalizarea probelor tehnologice.
Iacob Lung, secretarul general al comuna Micula, un pasionat cultivator de căpşun, a confirmat din păcate pentru fermieri, cele descrise mai sus. Situaţia este greu de gestionat, după ce fiecare cultivatori a investit timp şi bani în speranţa că o să poată realiza şi profit.

 

 

Ca o posibilă urmare a precipitaţiilor din zilele anterioare, nu este exclus ca pierderile cultivatorilor de căpşun să fie amplificate şi de eventuala apariţie a unor boli, care ar distruge producţia înainte ca aceasta să ajungă să se coacă, să poată fi scoasă pe piaţa fie şi la preţuri derizorii.
Unele voci susţin că situaţia actuală este şi rezultatul dorinţei unor săteni de a face bani mulţi pe seama creşterii suprafeţelor cultivate, a diversificării soiurilor supraproductive, fără a lua în seamă posibilităţile de desfacere a producţiei. Şi pieţele suportă o anumită producţie.

 

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

Obezitatea, la cote alarmante

SĂNĂTATEA NOASTRĂ

Obezitatea, la cote alarmante

Concluzii îngrijorătoare ale unui raport publicat la sfârșitul lunii februarie în revista The Lancet, care analizează evoluția problemelor cu greutatea ale populației din circa 200 de țări din întreaga lume ….