Federația Română de Canotaj (FR Canotaj) a intrat în centrul atenției după ce s-a descoperit că doi angajați, contabilul-șef și secretarul general, urmau să primească peste 320.000 de euro ca premii pentru performanțele obținute de sportivi la Jocurile Olimpice de la Paris 2024. Elisabeta Lipă, președinta Agenției Naționale de Sport (ANS) și fosta conducătoare a FR Canotaj, a explicat că această sumă nu este destinată exclusiv celor doi angajați, ci întregului personal al Federației, aproximativ 50 de persoane, și se încadrează în limita de 40% din premiile acordate pentru medaliile și clasările între locurile 4-6. Cu toate acestea, metoda utilizată de Canotaj nu a fost aplicată de celelalte federații olimpice, generând critici intense.
Cum se împart premiile olimpice?
După performanțele obținute de sportivii români la Jocurile Olimpice din Paris 2024, cinci federații au solicitat sume substanțiale din partea Guvernului, prin intermediul Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR) și ANS. Suma totală cerută este de aproximativ 70 de milioane de lei (14 milioane de euro), care urmează să fie distribuită sportivilor, antrenorilor și personalului auxiliar. Cea mai mare solicitare a venit de la FR Canotaj, care a cerut aproximativ 8,7 milioane de euro, având în vedere cele cinci medalii câștigate (două de aur și trei de argint) și clasările pe locurile 4-6.
Valoarea premiilor acordate sportivilor în urma Jocurilor Olimpice a crescut în 2024, printr-o hotărâre de guvern din luna iulie. Astfel, un campion olimpic primește 140.000 de euro, medaliații cu argint primesc 112.000 de euro, iar cei cu bronz primesc 84.000 de euro. De asemenea, sportivii clasați pe locurile 4-6 primesc sume între 56.000 și 28.000 de euro.
Pe lângă sportivi, sunt recompensați și antrenorii, medicii, kinetoterapeuții și alți specialiști care au contribuit la succesul echipei. De exemplu, antrenorii principali primesc aceeași sumă cu sportivii pe care i-au pregătit, în timp ce antrenorii secunzi primesc 75% din valoarea premiului principal. Specialiștii din colectivul tehnic (medici, maseuri, nutriționiști) pot primi până la 50% din valoarea premiului celui mai bine clasat sportiv.
Metoda unică de la Canotaj
Ceea ce a declanșat scandalul de la FR Canotaj a fost modul în care s-au împărțit premiile. În propunerile trimise către COSR, pentru contabilul-șef și secretarul general erau prevăzute sume de peste 160.000 de euro fiecare, mai mult decât valoarea unei medalii de aur la Jocurile Olimpice (140.000 de euro). Acest lucru a atras critici dure din partea opiniei publice, care a considerat că angajați care nu au avut un rol direct în obținerea performanțelor sportive nu ar trebui să primească astfel de sume.
Elisabeta Lipă a încercat să clarifice situația, afirmând că suma de 320.000 de euro nu era destinată exclusiv celor doi angajați, ci reprezenta fondul de premiere pentru toți cei aproximativ 50 de angajați ai Federației. Suma reprezintă 40% din valoarea premiilor acordate pentru medalii și clasările pe locurile 4-6, plafon prevăzut de legislația națională. Totuși, explicația nu a convins pe deplin opinia publică, mai ales având în vedere că alte federații nu au aplicat o astfel de „simulare”.
Reprezentanți ai altor federații, cum ar fi Federația Română de Natație sau Federația de Tenis de Masă, au declarat că în cazul lor, fiecare persoană apare clar în documente cu suma care i se cuvine, iar banii sunt distribuiți direct. De exemplu, Camelia Potec, președinta Federației Române de Natație, a explicat că la ei „fiecare beneficiar apare în tabel cu suma propusă pentru el”, iar premiile sunt distribuite direct în conturile persoanelor. În cazul Federației de Tenis de Masă, președintele Cristinel Romanescu a menționat că „la noi e persoana și suma de plată, nu se fac împărțiri ulterioare”.
Cine primește banii la Canotaj?
Pentru Canotaj, sumele totale solicitate pentru premii se ridică la 3,1 milioane de euro pentru sportivi și 4 milioane de euro pentru antrenori, în condițiile în care sportivii de la această federație au obținut medalii atât la probele individuale, cât și la cele de echipă. Spre exemplu, Ioana Vrînceanu, Roxana Anghel, Ancuța Bodnar și Simona Radiș, care au câștigat atât aur, cât și argint, vor primi fiecare câte 252.000 de euro. Antrenorii principali și secunzi, care au pregătit sportivii, vor primi și ei premii importante, în funcție de numărul de probe în care au participat sportivii lor.
În ceea ce privește personalul Federației, Elisabeta Lipă a menționat că suma de 320.000 de euro ar fi fost destinată pentru toți angajații și că împărțirea sumelor ar urma să fie făcută după aprobarea finală a fondurilor. Aceasta a numit această propunere o „simulare” a aplicării pragului de 40% prevăzut de lege pentru recompensarea personalului auxiliar. Totuși, nu a oferit detalii despre modul exact în care ar urma să fie împărțiți banii.
Ce spun celelalte federații?
Federațiile Române de Natație, Haltere și Tenis de Masă au fost mult mai transparente în privința modului în care își distribuie premiile. David Popovici, de exemplu, va primi 224.000 de euro pentru medaliile de aur și bronz obținute la înot, iar antrenorul său va primi aceeași sumă. În cazul halterofililor, Mihaela Cambei, care a obținut argint, va primi 112.000 de euro, iar personalul care a însoțit echipa la Paris, incluzând antrenori, medici și kinetoterapeuți, va împărți restul de 500.000 de euro solicitați Guvernului.
Deși legislația permite recompensarea personalului federațiilor pentru contribuția la succesul sportivilor, cazul de la Canotaj a evidențiat o lipsă de transparență și a stârnit suspiciuni în ceea ce privește aplicarea unor metode diferite în funcție de federație.
Fii primul care comentează